Comedia „Boul și vițeii” a fost scrisă de Ion Băieșu, un scriitor român contemporan, cunoscut și sub numele său real, Ion Mihalache. Născut în județul Buzău, el este recunoscut în literatura română ca prozator, poet și dramaturg. Piesa a fost publicată pentru prima dată în volumul de teatru omonim al autorului în anul 1972.
Acțiunea piesei are loc în zilele noastre, în București, în sufrageria unui bloc de la etajul opt. Nelu, în vârstă de patruzeci și cinci de ani, și fratele său mai mic, Gelu, se află acolo. Apartamentul, care aparține lui Gelu, are o atmosferă urbană, cu mobilier sculptat și covoare persane pe podea.
Nelu sosește la apartamentul lui Gelu în căutarea fratelui său, deoarece tatăl lor urma să sosească în București la prânz. El spera să împrumute mașina lui Gelu pentru a-l întâmpina pe tatăl lor, dar Coca, soția lui Gelu, îi spune că mașina lor este stricată. Ea sugerează ca Nelu să-l aducă pe tatăl lor de la gară cu un taxi. După ce Gelu sosește acasă, cei doi decid să nu meargă la gară, deoarece bătrânul nu menționase oricum că ar fi sosit cu trenul.
În timp ce așteaptă, oamenii încep să speculeze motivele sosirii tatălui lor în București. Nuți, soția lui Nelu, bănuiește că bătrânul ar putea dori să rămână la unul dintre fii săi, ceea ce declanșează un conflict între soți. Când apare un țăran pe fereastră, Nuți îl anunță pe Gelu, iar cei doi bărbați îl invită înăuntru crezând că este tatăl lor. După ce țăranul pleacă, oamenii râd, dar Coca este acidă în comentariile ei despre țărani și presupusa lor bunătate.
Apoi, tatăl adevărat sună și ajunge la apartament. Contrar temerilor soțiilor fiilor săi, el nu dorește nimic de la nimeni și aduce alimente pentru toți. După ce pleacă, Nuți și Coca împart alimentele, iar pentru ouă, care erau cincisprezece, decid să tragă la sorți pentru cine rămâne. Nelu și Gelu, conștienți de sacrificiile tatălui lor, țin la el, dar nu au putut evita înstrăinarea de el.
Piesa „Boul și vițeii” ilustrează astfel experiența dureroasă a înstrăinării de părinți și efectele superficialității exacerbate. Împreună cu alte opere ale autorului, cum ar fi „Gărgărița”, „Dresoarea de fantome” sau „În căutarea sensului pierdut”, această scriere satirică prezintă probleme și defecte ale lumii contemporane.