Subiectul în gramatica limbii române este unul dintre cele mai importante elemente ale propoziției, jucând un rol esențial în structura și înțelegerea acesteia.
În cele ce urmează, voi oferi un ghid complet despre subiect, acoperind definiția, tipurile, identificarea și acordul cu predicatul.
Definiția Subiectului
Subiectul este partea de propoziție care indică persoana, animalul, lucrul sau noțiunea despre care se spune ceva în propoziție.
Întrebările Subiectului
Subiectul răspunde la întrebările:
- Cine? (pentru ființe umane)
- Ce? (pentru obiecte sau alte ființe)
Exemple:
- În fața casei latră voios un cățel. (Cine latră?)
- Cărțile sunt aranjate în bibliotecă. (Ce sunt aranjate?)
- Ea este lăudată de părinți. (Cine este lăudată?)
- Pe masă se află o carte. (Ce se află?)
Excepții în Identificarea Subiectului
Există cazuri în care subiectul poate răspunde și la alte tipuri de întrebări, cum ar fi ‘care?’ sau ‘câți?’, care pot complica identificarea corectă a subiectului.
Exemple:
- Mihai a plecat. (Care a plecat?)
- Doi au plecat. (Câți au plecat?)
Clasificarea Subiectelor
Subiectele sunt clasificate în funcție de modul lor de exprimare în propoziție, și se divid în:
Subiecte Exprimate:
- Simplu: Un singur cuvânt servește ca subiect.
- Multiplu: Mai multe cuvinte servesc ca subiect.
- Dezvoltat: Subiectul este exprimat printr-o structură mai complexă.
Subiecte Neexprimate:
- Inclus: Subiectul este inclus în forma verbului.
- Subînțeles: Subiectul este implicat, dar nu este exprimat explicit.
- Nedeterminat: Subiectul este general și nu este specificat.
- Impersonal: Propoziții care nu au un subiect clar definit.
Mijloace de Exprimare
Părțile de vorbire prin care poate fi exprimat un subiect sunt: substantiv, locuțiune substantivală, numeral, pronume, verb, interjecție.
- Substantivul:
- Comun sau Propriu:
- Trenul a sosit în gară. (substantiv comun)
- România este o țară din Uniunea Europeană. (substantiv propriu)
- Comun sau Propriu:
- Locuțiune Substantivală:
- Mă copleșesc aducerile aminte.
- Numeral cu Valoare Substantivală:
- Pronume:
- Verb și Locuțiune Verbală:
- Infinitiv:
- A citi este o plăcere.
- Supin:
- E bine de știut.
- Locuțiune Verbală cu Infinitiv:
- E imposibil a băga de seamă totul.
- Infinitiv:
- Interjecție:
- Uneori se aude din vecini ham-ham!
Cazul Subiectului
- Nominativ:
- Telefonul se află în ghizdan. (ce se află?)
- El se află în ghiozdan. (cine se află?)
Excepții: Subiectul în Alte Cazuri
Există situații speciale unde subiectul poate apărea în cazurile acuzativ, dativ și genitiv, fie ca excepții aparente, fie propriu-zise.
- Excepții Aparente:
- Ai casei (ai lui) au venit. (cazul genitiv)
- Au mai venit dintre elevi (dintre ei). (cazul acuzativ)
- Excepții Propriu-Zise:
- Reușita este a cui insistă. (cazul genitiv)
- Împrumut cartea cui o înapoiază. (cazul dativ)
Subiectul și Predicatul Verbal „a fi”
Atenție la propozițiile cu verbul „a fi”, unde subiectul poate fi confundat cu numele predicativ.
- În curtea casei este un câine. (un câine – subiect)
Subiect Gramatical versus Subiect Logic
În cazul verbelor la diateza pasivă sau reflexivă cu sens pasiv, există un subiect gramatical și un subiect logic.
- Legea a fost stabilită de către parlament. (legea – subiect gramatical, parlamentul – subiect logic)
Poziția Subiectului în Propoziție
Subiectul poate apărea la începutul, sfârșitul sau în interiorul propoziției.
- Ochii copilului sunt triști.
- Unde este plecat colegul meu de bancă?
- Pe stradă trec multe mașini.
Punctuația Subiectului
- Copii liniștiți mergeau spre școală. (fără virgulă între subiect și predicat)
Acordul Subiectului cu Predicatul
Subiectul și predicatul trebuie să fie întotdeauna în acord.
Aceasta înseamnă că dacă subiectul este la singular, predicatul va fi, de asemenea, la singular.
Similar, dacă subiectul este la plural, predicatul va fi la plural.
De asemenea, persoana subiectului determină persoana predicatului.
Pentru mai multe detalii, vezi secțiunea dedicată acordului predicatului cu subiectul.