Modul supin reprezintă un mod lingvistic care nu are caracter personal și nici nu are un aspect predicativ, ci este folosit pentru a indica scopul sau numele unei anumite acțiuni.
Acest mod este alcătuit dintr-o formă invariantă a participiului, care este precedată de una dintre următoarele prepoziții: „de,” „la,” „pentru,” „spre,” sau „după” (de exemplu: „de făcut,” „la șofat,” „pentru calculat,” „la cules”).
Modul supin – definiție
Definiție: Modul supin are ca principală funcție indicarea scopului sau a numelui unei acțiuni.
Caracteristici generale: Este compus dintr-o formă constantă a participiului, precedată de una dintre prepozițiile menționate.
Modul supin ca mod nepersonal:
Nepersonalitate: Fiind un mod nepersonal, verbele la supin nu pot îndeplini rolul de predicat verbal în propoziții.
Funcțiile sintactice ale supinului
Subiect: Modul supin poate funcționa ca subiect în propoziții (de exemplu: „De cules este floarea cea mai frumoasă.”).
Nume predicativ: Poate fi folosit ca nume predicativ în propoziții (de exemplu: „Misiunea noastră este pentru rezolvat această problemă.”).
Atribut verbal: Supinul poate să servească ca atribut verbal (de exemplu: „Avem multe lucruri de făcut.”).
Complement direct și indirect: Modul supin poate acționa ca un complement direct sau indirect într-o propoziție (de exemplu: „Am venit la invitatul tău pentru a petrece timpul împreună.”).
Complement circumstanțial de scop și de cauză: Supinul poate fi utilizat ca un complement circumstanțial de scop (de exemplu: „Am mers la curs pentru a învăța.”) sau ca un complement circumstanțial de cauză (de exemplu: „A fost pedepsit pentru a fi mințit.”).
Concluzie
În concluzie, modul supin este un aspect important al limbajului verbal care are rolul de a exprima scopul sau numele unei acțiuni într-o varietate de funcții sintactice în propoziții, fără a implica o persoană specifică ca subiect sau agent al acțiunii.