Definiție și Exemplificare
Propoziția atributivă (denumită pe scurt „AT”) este un tip particular de propoziție subordonată.
Rolul său în cadrul unei fraze este acela de a funcționa ca atribut, adică oferă informații suplimentare sau precizează anumite caracteristici referitoare la un substantiv, pronume sau numeral din propoziția principală (sau regentă).
- Exemplu:
- „Am văzut filmul recomandat.” (atribut: recomandat)
- „Am văzut filmul ce mi l-ai recomandat.” (propoziția atributivă: „ce mi l-ai recomandat”)
Modalități de Identificare
Întrebări și Metode de Recunoaștere
- Întrebări cheie pentru identificarea unui atribut sau a unei propoziții atributive includ: „care?”, „ce fel de?”, „cât/câți/câte?”, „al/a/ai/ale cui?”
Termeni pe Care îi Pot Determina
- Propozițiile atributive pot modifica sau detalia:
- Substantive (e.g., „Ea este profesoara care m-a lăudat.”)
- Pronume (e.g., „Aceia care chiulesc nu vor ști.”)
- Numerale (e.g., „În clasă au rămas cei trei care nu joacă fotbal.”)
Elemente de Legătură
Elemente Relaționale ce Introduc Atributiva
- Pronume relative (e.g., „care”, „ce”, „cine”)
- Adverbe relative (e.g., „unde”, „cum”)
- Conjuncții și locuțiuni conjuncționale subordonatoare (e.g., „că”, „să”, „de să”)
Topica
Subordonata atributivă este de obicei poziționată imediat după termenul pe care îl modifică și poate fi, de multe ori, intercalată în propoziția regentă.
Exemplu: „Eu am un frate cum nu e altul pe lume.”
Tipuri de Propoziții Atributive
Atributiva Izolată și Neizolată
- Atributiva Izolată: Adaugă informații suplimentare sau explicative, fără a fi esențiale pentru înțelegerea de bază a mesajului.
- Atributiva Neizolată: Furnizează detalii esențiale pentru identificarea sau calificarea entității despre care se vorbește.
Punctuația
- Atributiva, de regulă, nu este separată de propoziția regentă prin virgulă dacă oferă informații necesare pentru identificarea entității respective.
- Dacă propoziția atributivă oferă informații suplimentare, aceasta va fi despartită prin virgulă de propoziția regentă.
În încheiere, propoziția atributivă oferă un nivel suplimentar de detaliu sau precizare în comunicarea noastră, fiind esențială pentru a naviga prin complexitatea și nuanțele limbii române.
A înțelege și a utiliza corect propozițiile atributive ne permite să exprimăm idei și concepții mai elaborate și să construim un discurs coerent și plin de substanță.