Pronumele relativ și adjectivul pronominal relativ

Pronumele relativ

Pronumele relativ este folosit exclusiv în propoziții și stabilește o conexiune (creează o relație, de aici și denumirea de pronume relativ) între o propoziție subordonată și regenta ei, servind, de asemenea, ca înlocuitor pentru un substantiv exprimat în propoziția regentă.

O mașină 1/ care atrage atenția celor din jur este frumoasă. 2/ (care – pronume relativ, înlocuiește substantivul mașină, creează o legătură de subordonare, P1 – propoziție regentă, P2 – propoziție subordonată )

Pronumele relative se împart în două categorii:

• simple: care, cine, ce, cât, de* (=care)
• compuse: ceea ce, cel ce

*Copilul de-a venit acum este fratele meu. (de – varianta populară a lui care)

Pronumele relativ simplu

CAZ	MASCULIN		FEMININ
	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	care, cine, cât	care, câți	care, cine, câtă	care, câte
Genitiv – Dativ	căruia, cui	cărora, câtor	căreia, cui	cărora, câtor

Pronumele „care,” „cine,” „cât,” și „ce” pot fi folosite pentru a introduce atât propoziții care descriu un substantiv (propoziții atributive), cât și propoziții care completează un verb (propoziții completive).

Pronumele relativ compus

Pronumele relativ compus este rezultatul combinării pronumelui relativ simplu „ce” cu pronumele demonstrativ „cel.”

Acestea pot fi înlocuite cu pronumele relativ simplu „cine” sau „care.”

CAZ	MASCULIN		FEMININ
	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	cel ce	cei ce	ceea ce	cele ce
Genitiv – Dativ	celui ce	celor ce	celei ce	celor ce

Complementul direct exprimat de pronumele relativ „care” se realizează prin folosirea pronumelui la acuzativ „pe care.”

Am descoperit cartea 1/ pe care o căutam. 2/ Există situații în care utilizarea greșită a pronumelui la acuzativ (folosind „care” în loc de „pe care”) modifică complet sensul frazei.

Băiatul a plecat cu tramvaiul 1/ pe care îl aștepta în stație de ceva vreme. 2/ (în această situație, băiatul aștepta tramvaiul) Băiatul a plecat cu tramvaiul 1/ care îl aștepta în stație de ceva vreme. 2/ (în acest caz, tramvaiul aștepta pe băiat)

Funcțiile sintactice ale pronumelui relativ

Nominativ, Acuzativ	Genitiv, Dativ
Subiect	Complement indirect
Complement direct	Atribut genitival
Complement indirect prepozițional
Complement circumstanțial de loc

Adjectivul pronominal relativ

Adjectivul pronominal relativ este un tip de adjectiv care însoțește un substantiv și stabilește o legătură între acesta și o propoziție subordonată relativă.

Adjectivul pronominal relativ este creat prin modificarea funcției gramaticale a pronumelui relativ.

În această situație, pronumele însoțește un substantiv care nu are articulare, se plasează înaintea substantivului și se ajustează în gen, număr și caz în concordanță cu acesta.

El a văzut 1/ oricâte filme a dorit. 2/ Adjectivul pronominal relativ îndeplinește rolul sintactic de atribut adjectival.

Funcțiile sintactice ale adjectivului pronominal relativ

Adjectivul pronominal relativ are funcția sintactică de atribut adjectival.

Concluzie

Pronumele relativ și adjectivul pronominal relativ sunt elemente importante în construcția propozițiilor subordonate relative.

Acestea stabilesc legături între propoziția principală și propoziția subordonată relativă, oferind informații suplimentare despre un substantiv sau un pronume.

Etichete: pronumele relativ, adjectiv pronominal relativ, propoziții subordonate relative, gramatică română, limba română, pronume, adjectiv, legături între propoziții.