Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ

Conținutul acestui articol

Pronumele demonstrativ – definiție

Pronumele demonstrativ este un tip de pronume care înlocuiește un substantiv și indică proximitatea, distanța sau identitatea între obiect și sine sau cu un alt obiect, fără a avea forme personale specifice.

Exemple de pronume demonstrative

Iată câteva exemple:

„Aceștia sunt părinții mei.” (Arată ființele apropiate, adică părinții.)
„Acelea sunt de la bibliotecă.” (Indică obiectele aflate la distanță, adică cele de la bibliotecă.)
„Aceleași sunt cumpărate de mine.” (Arată identitatea obiectelor, adică aceleași obiecte cumpărate de mine.)

Clasificarea pronumelor demonstrative:

Pronumele demonstrative se clasifică în funcție de informațiile pe care le furnizează despre obiect în:

Pronume demonstrative de apropiere: exemplu, „acesta” sau „aceasta,” sau variantele familiare „ăsta” sau „asta.”
Pronume demonstrative de depărtare: exemplu, „acela” sau „aceea,” sau variantele familiare „ăla” sau „aia.”
Pronume demonstrative de identitate: exemplu, „același” sau „aceeași.”

În funcție de structura lor, pronumele demonstrative se împart în:

Pronume demonstrative simple: exemplu, „acesta” sau „acela” (și variantele familiare „ăsta” sau „ăla”).
Pronume demonstrative compuse: exemplu, „cestalalt,” „celălalt,” sau „același.”

Pronumele demonstrativ de apropiere

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	acesta	aceștia	aceasta	acestea
Genitiv – Dativ	acestuia	acestora	acesteia	acestora

Pronume demonstrativ de diferențiere de apropiere

Prin utilizarea pronumelui demonstrativ compus „cestălalt” sau „ceastălaltă,” care este format din pronumele demonstrativ pentru apropiere și adjectivul pronominal nehotărât „alt” sau „altă,” se subliniază atât faptul că obiectul este aproape, cât și diferențierea față de un alt obiect.

Exemplu de utilizare: „Nu-l prefer pe acesta, ci pe cestălalt.” (Aici, „cestălalt” este un pronume demonstrativ care indică atât apropierea cât și diferențierea față de „acesta.”)

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	cestălalt	ceștilalți	ceastălaltă	cestelalte
Genitiv – Dativ	cestuilalt	cestorlalți	cesteilalte	cestorlalte

Pronumele demonstrativ de depărtare

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	acela	aceia	aceea	acelea
Genitiv – Dativ	aceluia	acelora	aceleia	acelora

Pronume demonstrativ de diferențiere de depărtare

Prin intermediul pronumelui demonstrativ compus „celălalt” sau „cealaltă,” care este format din pronumele demonstrativ pentru depărtare și adjectivul pronominal nehotărât „alt” sau „altă,” se subliniază atât faptul că obiectul este departe, cât și diferențierea față de un alt obiect.

Exemplu de utilizare: „Nu-l doresc pe acela, ci pe celălalt.” (Aici, „celălalt” este un pronume demonstrativ care indică atât depărtarea cât și diferențierea față de „acela.”)

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	celălalt	ceilalți	cealaltă	celelalte
Genitiv – Dativ	celuilalt	celorlalți	celeilalte	celorlalte

Pronumele demonstrativ de identitate

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ – Acuzativ	același	aceiași	aceeași	aceleași
Genitiv – Dativ	aceluiași	acelorași	aceleiași	acelorași

Funcțiile sintactice ale pronumelui demonstrativ

Subiect:

„Aceea mi-e vecină.” (Aceea este subiectul propoziției.)

Nume predicativ:

„Colegii mei sunt aceștia.” (Aceștia funcționează ca nume predicativ, indicând despre cine este vorba.)

Atribut pronominal prepozițional:

„Cartea de la acesta mi-a fost de ajutor.” (Acesta este atributul pronominal prepozițional, indicând originea cărții.)

Atribut pronominal apozițional:

„Copiii, ceilalți, sunt în clasă cu mine.” (Ceilalți sunt atributul pronominal apozițional, oferind informații despre copii.)

Complement direct:

„Pe aceasta am cunoscut-o la școală.” (Pe aceasta este complementul direct al verbului.)

Complement indirect:

„Acestora le place compunerea mea.” (Acestora este complementul indirect, indicând cui îi place compunerea.)

Complement de agent:

„A fost văzut de ceilalți.” (De ceilalți este complementul de agent, arătând cine a făcut acțiunea.)

Complement circumstanțial de loc:

„Cartea pune-o lângă celelalte.” (Lângă celelalte este complementul circumstanțial de loc, indicând unde trebuie pusă cartea.)

Complement circumstanțial de mod:

„Scrieți ca aceștia.” (Ca aceștia este complementul circumstanțial de mod, descriind modul de scriere.)

Complement circumstanțial de timp:

„Ar fi bine să veniți odată cu ceilalți.” (Odată cu ceilalți este complementul circumstanțial de timp, indicând momentul sosirii.)

Complement circumstanțial de cauză:

„Din cauza celorlalți s-a întâmplat.” (Din cauza celorlalți este complementul circumstanțial de cauză, arătând motivul evenimentului.)

Complement circumstanțial de scop:

„Are un test și se pregătește în vederea acestuia.” (În vederea acestuia este complementul circumstanțial de scop, indicând scopul pregătirii.)

Complement circumstanțial condițional:

„În locul acesteia, aș fi plecat la mare.” (În locul acesteia este complementul circumstanțial condițional, exprimând alternativa.)

Complement circumstanțial concesiv:

„În pofida celorlalți, eu nu am chiulit.” (În pofida celorlalți este complementul circumstanțial concesiv, contrazicând o situație.)

Complement circumstanțial instrumental:

„A câștigat concursul, datorită acestora.” (Datorită acestora este complementul circumstanțial instrumental, indicând mijlocul sau cauza câștigului.)

Complement circumstanțial sociativ:

„Merg la școală împreună cu celelalte.” (Împreună cu celelalte este complementul circumstanțial sociativ, indicând compania.)

Complement circumstanțial de relație:

„În privința acesteia, nu am stabilit nimic.” (În privința acesteia este complementul circumstanțial de relație, arătând contextul sau aspectul discutat.)

Complement circumstanțial opozițional:

„În locul aceleia, a fost ea.” (În locul aceleia este complementul circumstanțial opozițional, indicând înlocuirea.)

Complement circumstanțial de excepție:

„În afara acesteia, nu a lipsit nimeni.” (În afara acesteia este complementul circumstanțial de excepție, subliniind absența altora.)

Complement circumstanțial cumulativ:

„Pe lângă acestea, a cumpărat și creioane.” (Pe lângă acestea este complementul circumstanțial cumulativ, indicând adăugarea.)

Adjectivul pronominal demonstrativ

Adjectivul pronominal demonstrativ derivă din modificarea valorii gramaticale a pronumelui demonstrativ.

Diferența majoră este că pronumele demonstrativ nu mai înlocuiește un substantiv, ci îl determină și se acordă în gen, număr și caz cu acesta.

De exemplu:

„Mașina aceasta este roșie.” (În acest caz, „aceasta” este un adjectiv pronominal demonstrativ care determină substantivul „mașina” și se acordă cu acesta.)
! „Mașina acestora este roșie.” (Aici, „acestora” este un pronume demonstrativ, înlocuind un substantiv, cum ar fi „părinților”, și nu se acordă cu substantivul „mașina”.)

Cu excepția adjectivului demonstrativ de identitate („același” și „aceeași”), care se plasează înaintea substantivului determinat („același copil”, „aceeași fată”), celelalte adjective demonstrative pot să fie plasate înaintea sau după substantiv.

De exemplu:

„Același copil a venit și astăzi.”
„Celălalt copil a venit și astăzi.”
„Copilul celălalt a venit și astăzi.”

Adjectivele demonstrative derivate din pronumele „acesta” și „acela” au forme identice cu pronumele atunci când sunt plasate după substantiv. Cu toate acestea, când sunt plasate înaintea substantivului, formează cu acesta modificări.

De exemplu:

„casa aceasta” > „această casă”; „omul acesta” > „acest om”
„casa aceea” > „acea casă”; „omul acela” > „acel om”

Funcția sintactică a adjectivului pronominal demonstrativ este aceea de atribut adjectival într-o propoziție.

De exemplu:

„Elevul acesta este colegul meu.” (În această propoziție, „acesta” îndeplinește funcția de atribut adjectival, indicând despre care elev este vorba.)

Funcția sintactică a adjectivului pronominal demonstrativ este de atribut adjectival într-o propoziție.

De exemplu:

„Elevul acesta este colegul meu.” (Aceasta clarifică la care elev se face referire.)

Formele simplificate ale pronumelui și adjectivului demonstrativ „acela”

Există și variante simplificate ale pronumelor și adjectivelelor demonstrative rezultate prin eliminarea vocalei finale sau inițiale. Astfel, „acela” poate deveni „cel” în aceste forme.

De exemplu:

„Acela de acolo este fratele meu.” (Pronume demonstrativ)
„Cela de acolo este fratele meu.” (Pronume demonstrativ)
„Cel de acolo este fratele meu.” (Pronume demonstrativ)
„Cel copil este fratele meu.” (Adjectiv pronominal demonstrativ)

Aceste forme simplificate mențin funcția lor de a indica sau de a determina un obiect sau o persoană într-o propoziție.

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ- Acuzativ	cela	ceia	ceea	celea
Genitiv – Dativ	celuia	celora	celeia	celora

CAZ	MASCULIN		FEMININ
CAZ	SINGULAR	PLURAL	SINGULAR	PLURAL
Nominativ- Acuzativ	cel	cei	cea	cele
Genitiv – Dativ	celui	celor	celei	celor