În limba română, substantivul poate fi folosit în diferite cazuri, printre care și cazul acuzativ.

Ce reprezintă cazul acuzativ?

Cazul acuzativ este unul dintre cazurile gramaticale ale substantivului.

Acesta indică obiectul direct al unei acțiuni sau al unui verb tranzitive.

Cazul acuzativ are o mare varietate de funcții sintactice în structurile gramaticale. Mai jos sunt prezentate aceste funcții, precum și formele articulate și nearticulate ale cazului.


Funcții Sintactice în Cazul Acuzativ

  1. Complement Direct
  2. Complement Indirect
  3. Complement de Agent
  4. Atribut Substantival Prepozițional
  5. Nume Predicativ
  6. Complement Circumstanțial de:

Întrebări Asociate Cazului Acuzativ

  • Ce?
  • Pe cine?
  • Pe ce?
  • Cu cine?
  • Cu ce?
  • La cine?
  • La ce?
  • Despre cine?
  • Despre ce?
  • Lângă cine?
  • Lângă ce?
  • De la cine?
  • De la ce?
  • Unde?
  • De unde?
  • Până unde?
  • Când?
  • Cum?
  • Care?
  • Ce fel de?

Forme Articulate la Cazul Acuzativ

  • Masculin (m)
    • Singular: omul, fratele, codrul, fiul
    • Plural: oamenii, frații, codrii, fiii
  • Neutru (n)
    • Singular: dealul, teatrul, fluviul, paiul
    • Plural: dealurile, teatrele, fluviile, paiele
  • Feminin (f)
    • Singular: casa, basmaua, ziua, vulpea
    • Plural: casele, basmalele, zilele, vulpile

Forme Nearticulate la Cazul Acuzativ

  • Masculin (m)
    • Singular: un om, un frate, un codru, un fiu
    • Plural: niște oameni, niște frați, niște codri, niște fii
  • Neutru (n)
    • Singular: un deal, un teatru, un fluviu, un pai
    • Plural: niște dealuri, niște teatre, niște fluvi
  • Feminin (f)
    • Singular: o casă, o basma, o zi, o vulpe
    • Plural: niște case, niște basmale, niște zile, niște vulpi

Funcții sintactice la cazul acuzativ

Cazul acuzativ, în limba română, este folosit pentru a indica mai multe funcții sintactice, în funcție de context și de prepozițiile care însoțesc substantivele.

Iată o descriere structurată și clarificatoare:


Complement Direct:

  • Definiție:
    • Substantivele fără prepoziție au întotdeauna această funcție.
    • Dacă sunt precedate de „pe” și indică obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea, tot această funcție o au.
  • Întrebări Asociate: Pe cine? Ce?
  • Exemple:
    • Vasile a văzut filmul recomandat. (Ce a văzut?)
    • L-am așteptat pe Ionel câteva ore. (Pe cine am așteptat?)

Complement Indirect:

  • Definiție: Substantivele precedate de prepoziții precum „despre”, „la”, „pentru” etc. exprimă această funcție.
  • Întrebări Asociate: Despre cine? La cine? De la cine? etc.
  • Exemple:
    • Copiii se bucură de vremea bună. (De ce se bucură?)
    • Mă uit la Cristina. (La cine mă uit?)

Complement de Agent:

  • Definiție: Această funcție este exprimată de substantive însoțite de „de” sau „de către”.
  • Întrebări Asociate: De cine? De ce?
  • Exemple:
    • Hoțul a fost văzut de polițist. (De cine a fost văzut?)
    • Poza făcută de Ioana este clară. (De cine a fost făcută?)

Atribut Substantival Prepozițional:

  • Definiție: Substantive care descriu o caracteristică și sunt însoțite de prepoziții.
  • Întrebări Asociate: Care? Ce fel de?
  • Exemple:
    • Mingea de baschet este albastră. (Care minge?)
    • Am pierdut cartea de poezii. (Ce fel de carte?)

Nume Predicativ:

  • Definiție: Substantivele care descriu subiectul și sunt adesea însoțite de verbe copulative.
  • Întrebări Asociate: Pentru cine este? Din ce este?
  • Exemple:
    • Mașina aceasta este de la tata. (De la cine este?)
    • Florile sunt pentru mama. (Pentru cine sunt?)

Complement Circumstanțial de Loc:

  • Definiție: Indică unde se desfășoară o acțiune și este adesea însoțit de prepoziții legate de loc.
  • Întrebări Asociate: Unde? De unde?
  • Exemple:
    • Trenul merge până la Constanța. (Până unde merge?)
    • Copiii merg la școală. (Unde merg?)

Complementul Direct:

  • Identificat prin întrebările: pe cine? ce?
  • Substantivele acuzative neînsoțite de prepoziție își îndeplinesc în mod constant funcția de complement direct.
  • Exemplificare:
    • „Vasile a vizionat filmul propus.” (Ce a vizionat?)
    • „L-am așteptat pe Ionel mult timp.” (Pe cine am așteptat?)

Complementul Indirect:

  • Identificat prin întrebările: despre cine? despre ce? la cine? la ce? etc.
  • Substantivele acuzative, precedate de diverse prepoziții, pot exprima diferite complemente, inclusiv indirecte.
  • Exemplificare:
    • „Elevii sunt entuziasmați de vremea frumoasă.” (De ce sunt entuziasmați?)

Complementul de Agent:

  • Identificat prin întrebările: de cine? de ce?
  • Substantivele acuzative pot determina verbe la diateza pasivă, reflectând agenția acțiunii.
  • Exemplificare:
    • „Infractorul a fost identificat de ofițer.” (De cine a fost identificat?)

Atributul Substantival Prepozițional:

  • Identificat prin întrebările: care? ce fel de?
  • Exemplificare:
    • „Bila de tenis este verzuie.” (Care bilă?)

Numele Predicativ:

  • Identificat prin întrebările: pentru cine este? de la cine este? etc.
  • Exemplificare:
    • „Automobilul este de la tatăl meu.” (De la cine este?)

Complementul Circumstanțial de Timp:

  • Identificat prin întrebările: când? de când? până când? etc.
  • Exemplificare:
    • „Profesorul așteaptă lucrarea până luni.” (Până când așteaptă?)

Complementul Circumstanțial de Mod:

  • Identificat prin întrebările: cum? în ce fel? etc.
  • Exemplificare:
    • „Fata are aceeași înălțime cu fratele ei.” (Cât de înaltă?)

Complementul Circumstanțial de Scop:

  • Identificat prin întrebările: cu ce scop? în ce scop?
  • Exemplificare:
    • „Am pictat această operă pentru expoziție.” (În ce scop am pictat?)

Complement circumstanțial de cauză:

  • Întrebări specifice: din ce cauză? din ce pricină?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: de, din, sub, pentru, dintru, din pricina, din cauză de.
  • Exemplu: „El a plecat din cauza zgomotului.” (Din ce cauză a plecat?)

Complement circumstanțial condițional:

  • Întrebări specifice: cu ce condiție?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: în caz de; sau prepozițiile în, cu.
  • Exemplu: „Voi participa în condiția în care se rezolvă problema.” (Cu ce condiție voi participa?)

Complement circumstanțial concesiv:

  • Întrebări specifice: în ciuda cărui fapt?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: fără, chiar și fără, cu tot, cu toată, cu toți, cu toate.
  • Exemplu: „Cu toate eforturile sale, nu a reușit.” (În ciuda cărui fapt?)

Complement circumstanțial consecutiv:

  • Întrebări specifice: care este urmarea faptului că?
  • Prepoziții: de, fără, spre, până la.
  • Exemplu: „A plouat atât de mult, încât râul a ieșit din matcă.” (Care este urmarea faptului că a plouat atât de mult?)

Complement circumstanțial instrumental:

  • Întrebări specifice: cu cine? cu ce? din ce? la ce? prin cine? prin ce?
  • Prepoziții: cu, din, fără, în, prin, după, la.
  • Exemplu: „Am săpat grădina cu o lopată.” (Cu ce am săpat?)

Complement circumstanțial sociativ:

  • Întrebări specifice: împreună cu cine? cu ce?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: cu, fără, împreună cu, laolaltă cu, la un loc cu, în alianță cu.
  • Exemplu: „A mers la piață împreună cu mama.” (Împreună cu cine?)

Complement circumstanțial de relație:

  • Întrebări specifice: în ce privință? din ce punct de vedere?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: de, ca, în, la, despre, cât despre.
  • Exemplu: „În privința acelui subiect, el are dreptate.” (În ce privință?)

Complement circumstanțial opozițional:

  • Întrebări specifice: în loc de cine? decât cine? în loc de ce? decât ce?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: decât, drept, în loc de.
  • Exemplu: „A venit el în loc de fratele său.” (În loc de cine?)

Complement circumstanțial cumulativ:

  • Întrebări specifice: în afară de cine? pe lângă cine? în afară de ce? pe lângă ce?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: pe lângă, peste, în afară de.
  • Exemplu: „În afară de Maria, au venit și alții.” (În afară de cine?)

Complement circumstanțial de excepție:

  • Întrebări specifice: cu ce excepție?
  • Prepoziții și locuțiuni prepoziționale asociate: afară de, în afară de.
  • Exemplu: „Toți au fost prezenți, în afară de Ion.” (Cu ce excepție?)

Etichete: substantiv la cazul acuzativ, cazul acuzativ, substantiv, gramatica română, terminație substantiv acuzativ, exemple substantiv acuzativ, propoziții cu substantiv acuzativ, formă gramaticală, obiect direct, gen și număr substantiv.

error: