Fabula „Boul și vițelul” este una dintre numeroasele povești scrise de Grigore Alexandrescu, unul dintre cei mai importanți autori din literatura română. Această operă a fost publicată pentru prima dată în volumul său „Meditații, elegii, epistole, satire și fabule” în anul 1863.
Expozițiunea fabulei începe prin prezentarea personajului principal, un bou obișnuit, dar arogant, care se bucură de un post important în cireada sa. Aroganța lui este evidențiată de faptul că se consideră mai capabil decât oricine altcineva, deși nu era dăruit cu înțelepciune sau inteligență.
Intriga fabulei începe atunci când vițelul, nepotul boului, vine să-i ceară puțin fân, dar este întâmpinat de o slugă care îi spune că unchiul său acum doarme și nu poate fi deranjat. Vițelul, naiv, nu își poate imagina că unchiul său și-a schimbat atât de mult comportamentul.
Desfășurarea acțiunii aduce în prim-plan schimbările prin care trece unchiul, influențat de privilegiile proaspăt dobândite. Vițelul încearcă să îi explice slugii că unchiul său nu obișnuia să doarmă la acele ore, dar este avertizat că acesta s-a schimbat și trebuie să se comporte cu sfială în prezența lui.
Punctul culminant al fabulei vine atunci când boierul trece pe lângă nepotul său fără să-l observe. Vițelul încearcă să găsească scuze pentru unchiul său, dar este în cele din urmă respins de acesta când încearcă să îl viziteze a doua zi.
Deznodământul clarifică faptul că boul și-a schimbat complet atitudinea față de nepotul său, ordonându-i slugii să-l gonească pe vițel atunci când acesta încearcă să îl viziteze din nou.
În concluzie, fabula „Boul și vițelul” explorează teme relevante pentru epoca în care a fost scrisă, dar rămâne o operă actuală și plină de umor. Este un exemplu remarcabil al talentului și umorului fin al lui Alexandrescu, care a reușit să adapteze cu succes modelul tradițional al fabulelor la specificul epocii sale.