Cartea Milionarului – rezumat

„Ciclul epic neîncheiat intitulat „Cartea Milionarului” a debutat cu prima parte a sa, intitulată „Cartea de la Metropolis”, care a fost singura finalizată cu succes și publicată în 1977. Fragmente din volumele următoare au fost publicate în revista „Viața românească”, iar autorul intenționa să compună o serie de volume care să alcătuiască ciclul: „Cartea de la Metopolis”, „Cartea Dicomesiei”, „Sfârșit la Metopolis” și „Epilog în orașul Mavrocordat”. Această operă a fost distinsă cu Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor din România.

Acțiunea din „Cartea de la Metopolis” se desfășoară în Câmpia Dunăreană între Brăila și Călărași, o zonă pe care autorul o cunoaște foarte bine și la care este atașat. Romanul debutează în Metopolis, un loc fictiv, într-un timp al întemeierii, ilustrat ironic și generat de sensul simbolic al roții. Acest simbol sugerează ciclicitatea destinului uman, mereu sub influența vremurilor în care trăiește. Metopola se află în câmpia Dicomesiei și concurează mereu cu orașul Mavrocordat, reprezentând regiunea de Sud-Est a Europei, caracterizată de balcanism, multiculturalitate și hedonism asociat cu plăcerea pentru petreceri și socializare.

Milionarul și roata sunt primii veniți în Metopolis, iar Milionarul este autorul și personajul principal, conștient de unicitatea situației sale. El devine „colecționarul” poveștilor spuse de alte personaje din Metopolis. Orașul pune bazele unei noi epoci, cea a Generalului Glad din Marmația, iar întregul roman se concentrează asupra legendelor personajelor și nu asupra întâmplărilor propriu-zise.

Romanul creează impresia de atemporalitate nu prin lipsa reperelor temporale, ci chiar prin prezența lor, sugerând că Metopola este imună la trecerea timpului, ceea ce este o iluzie. Confruntarea dintre vechi și nou este prezentă în roman, iar personajele-legendă își pierd forța, intervenind în poveste reprezentanți ai „lumii noi”. Romanul se încheie cu dezvăluirea ultimelor informații despre locuitorii Metopolisului, transmise de către Milionar.

Astfel, „Cartea Milionarului” de Ștefan Bănulescu reprezintă o istorie a unei lumi transformată în carte, în care utopia creată de autor găsește un corespondent în viziunea istorică transpusă în planul ficțiunii.”


Categorii:
error: