Romanul „Catastrofa” a fost scris de Liviu Rebreanu și a fost publicat pentru prima dată în 1921. Liviu Rebreanu este cunoscut pentru abilitățile sale de a analiza subtil psihologia personajelor, iar aceste calități se regăsesc nu doar în romanele sale, considerate capodopere, ci și în nuvelele sale. „Catastrofa” este o nouă dovadă a acestei abilități, încadrându-se în categoria prozei de observație socială și psihologică.
Povestea se învârte în jurul lui David Pop, un tânăr țăran care moștenește o mică avere de la tatăl său, cu dorința ca el să devină avocat. Cu toate acestea, David nu este interesat de studiu și nu reușește să-și termine facultatea de drept. În schimb, se înrolează în armată și devine sublocotenent de rezervă. Se căsătorește și are un fiu pe nume Titi.
Când izbucnește războiul între români și sârbi, David este chemat la regiment. Pleacă grăbit, lăsându-și soția și fiul acasă. În timpul războiului, David se confruntă cu conflicte interioare legate de loialitatea față de țara sa și de responsabilitatea sa ca ofițer. În cele din urmă, ajunge să lupte împotriva propriului popor și este împușcat mortal de un ofițer român.
„Catastrofa” explorează conștiința unui om care se vede prins într-o situație morală dificilă, care îl depășește. Liviu Rebreanu analizează în profunzime psihologia personajului său și ne oferă o perspectivă obiectivă și detaliată asupra luptei interioare a lui David.