„Castelul fetei în alb” este al doilea volum din seria de romane pentru copii și adolescenți intitulată „Cireșarii”, scrisă de Constantin Chiriță și publicată în 1958. Cartea a avut un succes remarcabil printre tinerii cititori.
Acțiunea începe în timpul verii, când Cireșarii devin subiectul principal de discuție în oraș datorită expediției lor la Peștera Neagră. Tic, unul dintre Cireșari, este singurul care nu pare impresionat de atenția primită. Însă monotonia vieții lui este întreruptă atunci când observă o fată brunetă într-o rochie albă în curtea școlii. Intrigat de apariția ei, dar intimidat de frumusețea ei, Tic nu reușește să-i vorbească.
El îi povestește lui Dan despre fată și, urmărind-o, află că o cheamă Laura și locuiește cu bunica ei, care o supraveghează excesiv de atent. Bătrâna nu îi permite Laurei să-și facă prieteni sau să iasă din casă. În același timp, ceilalți membri ai grupului, Victor și Ursu, sunt implicați în alte activități, punând bazele intrigilor care vor duce la întâlnirea cu Laura.
Între timp, Laura simte o puternică dorință de a cunoaște Cireșarii și se simte singură. Ea scrie o scrisoare către ei, cerându-le să vină la castelul în care a fost răpită de niște bărbați care căutau comori. Cireșarii, inițial sceptici în privința scrisorii, decid să pornească într-o nouă expediție pentru a o salva pe Laura.
Pe parcursul călătoriei lor, Cireșarii descoperă indicii care îi conduc către castelul în care Laura este ținută captivă. În cele din urmă, reușesc să o elibereze și să descopere adevărata identitate a răpitorilor. În final, toți se bucură de o mică petrecere în castel și de un deznodământ fericit.
Această carte explorează teme precum prietenia, aventura și curajul, oferind cititorilor o poveste captivantă și plină de suspans.