„Daniil Sihastru” reprezintă o poveste istorică în versuri, creată de poetul Dimitrie Bolintineanu. Bolintineanu, cunoscut ca scriitor, publicist, diplomat și om politic, a lăsat o moștenire literară bogată, cu un accent deosebit pe subiecte istorice, în special istoria Moldovei. Această operă a fost publicată în volumul intitulat „Legende istorice” în anul 1865.
Tema acestei legende este reprezentată de atitudinea față de amenințările la adresa integrității naționale. Acțiunea are loc în contextul luptei pentru apărarea țării, în care domnitorul Ștefan vine rănit dintr-o luptă grea împotriva turcilor și își dorește să închine țara în schimbul unei păci umilitoare. Duhovnicul său îl sfătuiește să nu cedeze, ci să continue lupta, considerând că moartea este mai bună decât pierderea demnității individuale și naționale.
Opera nu este structurată în strofe, fiind compusă din douăzeci și opt de versuri lungi, cu măsura de unsprezece-douăsprezece silabe, ritm trohaic și rimă împerecheată. Incipitul stabilește contextul sălbatic și izolat în care trăiește Daniil Sihastru, pregătind cititorul pentru întâlnirea neconvențională dintre el și domnitor.
Când călugărul este informat despre sosirea domnitorului, el nu este impresionat, ci își dorește să-și încheie rugăciunea înainte de a-l primi pe Ștefan. Acest aspect evidențiază onestitatea și integritatea personajului. Întâlnirea celor doi ia forma unei spovedanii, în care Ștefan îi cere sfatul călugărului privind soarta Moldovei.
Răspunsul călugărului subliniază importanța apărării ființei naționale și a demnității, împotrivindu-se „înrobirii” moldovenilor prin renunțarea lui Ștefan la lupta împotriva turcilor. Călugărul îi amintește domnului Moldovei responsabilitatea sa față de poporul său și îl sfătuiește să cedeze tronul dacă nu se simte în stare să ducă lupta la bun sfârșit.
În final, Ștefan își ia inima în dinți și, ascultând sfaturile mamei și ale călugărului său, conduce țara către victorie. „Daniil Sihastru”, de Dimitrie Bolintineanu, prezintă un episod din viața lui Ștefan cel Mare, cel mai notabil domnitor al Moldovei, continuând acțiunea din opera „Muma lui Ștefan cel Mare”. Ambele opere subliniază importanța demnității și responsabilității față de poporul său.