Piesa de teatru intitulată „Escu” (sau „…Escu”) a fost scrisă de celebrul dramaturg Tudor Mușatescu, cunoscut mai ales pentru opera sa „Titanic Vals”. Cele două piese au fost publicate la doar un an distanță una de cealaltă, „Escu” în 1933 și „Titanic Vals” în 1932, și au un punct comun în ceea ce privește personajele, concentrându-se pe destinele copiilor lui Spirache Necșulescu, în special pe Decebal, protagonistul.
Acțiunea piesei are loc în perioada interbelică, înainte de instaurarea regimului comunist în România, iar primele scene îi au drept protagoniști pe Decebal Necșulescu și pe socrul său, Iorgu Langada. Se desfășoară o discuție aprinsă între cei doi, generată de presiunea pusă de Decebal asupra bătrânului în ceea ce privește schimbarea culorii politice. Langada refuză ferm să devină socialist, chiar dacă Decebal trecuse de la conservatorism la liberalism, în funcție de partidul aflat la putere.
Piesa urmărește lupta nesfârșită și eșuată pentru putere a lui Decebal Necșulescu, un personaj oportunist cu apucături specifice mediului politic al vremurilor respective. El își dorește cu orice preț să urmeze exemplul tatălui său și să obțină o poziție în Parlament. În trecut, această poziție putea fi cumpărată, dar condițiile s-au schimbat, iar politicienii trebuie să cântărească bine deciziile privind partidul cu care se vor asocia.
Decebal trece dintr-un partid în altul, disimulând loialitatea față de ideologia partidului aflat la putere. Când schimbarea politică are loc, întreaga sa familie este obligată să adere la valorile ideologiei partidului câștigător. El este conștient de propria ipocrizie, dar acest lucru nu îl deranjează. În cele din urmă, Decebal ajunge în Parlament printr-o serie de manevre și devine președinte de partid și ministru.
Într-un moment, Decebal este bătut din greșeală și își dă seama de puterea autovictimizării, îndrumat de amanta sa, Nina Damian. În același timp, soțul Ninei o curtează pe Amélie, soția lui Decebal. Pretinzând că a fost agresat din motive politice și arătându-se dispus să meargă până în pânzele albe pentru a-și apăra credințele, el ajunge în cele din urmă în Parlament, după care devine președinte de partid și ministru.
În final, Decebal decide să încheie relația cu Nina, care îi amintește că fără ajutorul ei ar fi rămas doar un alt „…Escu”, asemenea multor alți „Ești”. Decebal răspunde că îl interesează doar unde poate ajunge, nu de unde vine, și își exprimă intenția de a-și revendica succesul pe care atâția alți „Ești” l-au dorit de-a lungul timpului.
Finalul surprinde dezlegarea intrigilor și căderea guvernului în seara în care Decebal își sărbătorește numirea ca ministru și își anunță intenția de a-și înființa propriul partid.
În concluzie, „Escu” de Tudor Mușatescu este o comedie de moravuri care satirizează viața politică imorală din România interbelică. Mușatescu a contribuit la definirea tipologiei politicianului român, prezentându-l ca pe un personaj corupt și oportunist, amintind de comediile lui Caragiale și fiind considerat un continuator al acestora.