Romanul „Îngerul a strigat” este o lucrare de debut a autorului Fănuș Neagu, publicată în 1968 la București de către Editura pentru Literatură. Este un roman care începe în anul 1934 în Elveția, cu logodna Prințului Alexandru Șuțu și a prințesei Ana Știrbei. Acțiunea se desfășoară în satul Plătărăști, unde țăranii sunt păcăliți să facă un schimb de terenuri în Dobrogea. În urma acestui schimb, unul dintre țărani este arestat și împușcat, iar fiul său, Ion, pornește într-o călătorie plină de peripeții.
După șase ani, Ion se alătură unui circ și călătorește prin țară, până ajunge în Dobrogea și află adevărul despre pământurile promise. Întors în Plătărăști, Ion se angajează ca argat și încearcă să-și răzbune tatăl. Ulterior, se mută în Bărăgan și se implică într-un plan de afaceri care eșuează, iar apoi este închis sub acuzația de facilitare a evadării deținuților.
Romanul se încheie cu Ion în Câmpia Dunării, unde lucrează la o cârciumă și este numit „Arizona”, îmbrăcându-se numai în negru. În final, el este înconjurat de tragedii și are parte de o viață plină de suferință.
„Îngerul a strigat” este considerat o cronică a epocii, aducând o contribuție masivă la consacrarea lui Fănuș Neagu ca unul dintre cei mai importanți scriitori români de după cel de-al Doilea Război Mondial.