Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, născut pe 1 ianuarie 1868 în Târgoviște, a fost un prozator român remarcabil, recunoscut mai ales pentru scrierile sale dedicate copiilor.
Descendent al unei familii de boieri, Brătescu-Voinești a avut o viață și o carieră plină de realizări, marcând literatura română prin operele sale și contribuțiile sale la viața culturală și politică a României.
Educația și-a început-o la Liceul și Universitatea din București, iar cariera profesională a îmbrățișat-o pe cea juridică, lucrând ca judecător în mai multe orașe din România, inclusiv în orașul natal Târgoviște, unde s-a stabilit definitiv în 1896.
Brătescu-Voinești nu a fost doar un jurist, ci și un politician activ, fiind secretar general al Camerei Deputaților între anii 1914 și 1940 și membru al Academiei Române din 1918.
Opera sa literară a fost recunoscută prin câștigarea Premiului Național Pentru Proză în 1945, deși după 1937, autorul a adoptat atitudini profasciste, reflectate în lucrările sale programatice precum „Huliganism” (1938) și „Germanofobie” (1940).
În literatură, Brătescu-Voinești a debutat sub îndrumarea lui Titu Maiorescu și s-a făcut cunoscut prin scrierile sale pentru copii, printre care se numără „Puiul”, „Privighetoarea”, „Bietul Tric” și „Niculăiță Minciună”. Aceste povești evidențiază o deosebită sensibilitate și blândețe, trăsături care caracterizează adesea opera sa.
Casa în care a trăit, visat și creat a devenit Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, un spațiu dedicat păstrării și promovării moștenirii sale literare.
Opera sa include volume precum „Nuvele și schițe” (1903), „În lumea dreptății” (1906), „Întuneric și lumină” (1912), „Firimituri” (1929), „Cu undița” (1933), și „Din pragul apusului” (1935), între altele. Multe dintre aceste lucrări au fost reeditate în secolul XXI, menținând vie aprecierea pentru contribuția sa la literatura română.
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești a trecut în neființă pe 14 decembrie 1946, în București, lăsând în urma sa o operă vastă și diversă, care a influențat generații de cititori și scriitori. Viața și opera sa rămân un subiect de studiu în cadrul literaturii române, reflectând o perioadă complexă și dinamică din istoria culturală și politică a României.