„La aniversară” este o nuvelă scrisă de Mihai Eminescu în anul 1875, care se concentrează pe tema dragostei și surprinde primul sărut ca o experiență erotică inițiatică.
Personajele principale sunt tânăra Elis, cunoscută și sub numele de Cleopatra sau Trolla, în vârstă de 14 ani, și Ermil, cunoscut sub numele de Gajus Iulius Caesar Octavian August și Bertrand, un tânăr de 18 ani. Cei doi verișori se întâlnesc la petrecerea organizată cu ocazia aniversării băiatului. Ermil aștepta cu nerăbdare să vadă ce cadou îi va oferi verișoara sa, dar ea nu i-a adus nimic. Acest gest îl supără pe tânăr, deoarece el îi dăruise câte o păpușă la fiecare aniversare.
După petrecere, Ermil o conduce pe Elis acasă și începe să-i mărturisească sentimentele pe care le are de mult timp pentru ea. Cei doi schimbă replici, iar fata îi spune că această relație nu poate avea un final fericit și că ar fi mai bine să rămână doar prieteni.
Ulterior, Elis merge în casă să aducă cadoul pregătit pentru verișorul său: o cutie cu diverse obiecte. Acasă, Ermil începe să se uite în cutie și găsește printre păpușile pe care le dăruise Cleopatrei de ziua ei și pe fruntea cărora era scris „Bertrand e un măgar” și „Gajus nu-și are mințile toate”, un bilet cu o declarație de dragoste.
În concluzie, nuvela „La aniversară” de Mihai Eminescu are o valoare simbolică importantă. Cuplul reprezintă celebrul Cezar (împărat roman) și Cleopatra, simbolizând ideea predestinării în dragoste, care transcende timpul limitat al existenței umane.