Acțiunea piesei „Năpasta” de I.L. Caragiale se desfășoară într-un sat de munte, unde personajele principale sunt Anca, Dragomir (al doilea soț al Ancăi), Gheorghe (învățătorul satului), Ion (pădurarul acuzat de crimă) și Dumitru (primul soț al Ancăi). Actul întâi începe cu o discuție între Anca, Dragomir și Gheorghe, care se așează în jurul unei mese și discută despre știrea apărută în gazetă, conform căreia un nebun de la ocnă dispăruse. Acesta fusese condamnat la ocnă pentru un omor și Anca își plângea încă primul soț (care fusese ucis). Furios din cauză că Anca își plângea încă primul soț, Dragomir pleacă la cârciumă. În absența lui, Gheorghe și Anca își mărturisesc sentimentele unul altuia, deoarece se iubeau și ar fi vrut să fie împreună.
Anca bănuia că Dragomir, nu Ion, fusese cel care îi omorâse soțul, și timp de nouă ani îl studiază comportamentul așteptând momentul potrivit pentru a-l demasca. Legea dicta că, la zece ani după comiterea unei crime, el se putea preda fără să fie pedepsit. Anca aflase că soțul ei plănuia să plece din oraș și se temea că nu va mai avea posibilitatea de a-l demasca înainte de a se împlini cei zece ani. Dragomir, conștient de fapta sa, se simțea tot mai agitat și se îmbăta în fiecare seară.
Când Ion sosește la casa Ancăi, aceasta îl primește și îi oferă adăpost, deși își dă seama că el era cel acuzat de uciderea primului ei soț. Ion îi povestește că fusese pedepsit pe nedrept și Anca îl ascunde pentru ca Dragomir să nu-l observe.
Când Dragomir se întoarce de la cârciumă, îi dezvăluie Ancăi planul său de călătorie și o acuză că îl vrea otrăvit. Anca își dă seama că Dragomir își dă seama de planurile ei și intenționează să-l ucidă în timp ce dormea. Când îl observă pe Ion, stresul sub care se afla se intensifică. Anca îi spune lui Ion că vinovatul era, de fapt, Dragomir, iar pădurarul sare la gâtul acestuia. Anca aplanează conflictul, iar Ion pleacă supărat, luând un cuțit de pe tejghea și se înjunghie. La sfatul Ancăi, Dragomir ia chimirul lui Ion și aruncă trupul neînsuflețit al acestuia într-o fântână părăsită.
Chemat de Anca, Gheorghe vine și este trimis la primărie pentru a raporta o crimă. Anca declară în fața tuturor că Dragomir fusese ucigașul lui Ion, folosindu-se de faptul că bărbatul avea chimirul răposatului, iar cămașa lui era pătată cu sânge. Astfel, Anca răzbună moartea primului ei soț, Dumitru, iar Dragomir află ce înseamnă a fi pedepsit pentru o crimă pe care nu o comisese.
În concluzie, „Năpasta” este o capodoperă care demonstrează calitățile de fin psiholog ale autorului, I.L. Caragiale. Piesa a stârnit controverse printre critici, însă este din nou interpretată pe scenele teatrelor din România, fiind recunoscută ca o operă de mare valoare ce oferă o perspectivă asupra naturii umane și a răzbunării.