Răscoala – rezumat

Romanul „Răscoala”, scris de Liviu Rebreanu și publicat pentru prima dată în 1932, este considerat o continuare parțială a celebrului său roman „Ion”, urmărind destinul personajului Titu Herdelea. Inspirat din răscoala țăranilor din 1907, autorul a creat o poveste complexă, plasată în județul Argeș, în satele Amara, Gliganu, Lespezi și Ruginoasa, pe teritoriul moșiei de șapte mii de pogoane a bătrânului Miron Iuga.

Titu Herdelea, invitat de o rudă comună să locuiască la Amara, devine martorul unei situații sociale tensionate. Problema pământului, motiv principal al nemulțumirilor țăranilor, reprezintă un punct central al romanului. Între timp, evenimente dramatice au loc în sat, precum cearta dintre Grigore și Nadina, care duce la divorț, sau furturile raportate de arendași, care îi implică pe țărani.

Atmosfera devine tot mai tensionată, iar într-o dimineață cu zorii „roșii”, izbucnește răscoala. Țăranii se revoltă, incendiind conacele și casele boierilor, iar moșierul Miron Iuga reacționează violent, ucigând un țăran. Răscoala este reprimată cu brutalitate de către guvern, soldații conducând o confruntare sângeroasă cu țăranii. În final, patruzeci și șase de oameni pierd viața, iar restul sunt închiși.

Astfel, romanul „Răscoala” surprinde un conflict intens între țărani și clasa latifundiară, oferind o perspectivă obiectivă asupra evenimentelor. Prin intermediul numeroaselor personaje și a detaliilor realiste, Liviu Rebreanu reușește să creeze o epopee epică ce explorează tensiunile sociale și politice din acea perioadă.


Categorii:
error: