Romanul „Arhanghelii” de Ion Agârbiceanu urmărește viața locuitorilor unei comunități dintr-o zonă auriferă a Munților Apuseni. Acțiunea începe în preajma Sărbătorilor Pascale, când Vasile Mureșan, un tânăr student la seminarul teologic și viitor preot, se întoarce acasă în satul său natal, Văleni. Aici, el descoperă că satul său a fost cuprins de febra aurului, odată ce locuitorii au început să se concentreze asupra înavuțirii grabnice, în detrimentul tradițiilor și a muncii harnice.
În timp ce satul Văleni se transformă sub influența aurului, Vasile se îndrăgostește de Elenuța, fiica notarului local, Iosif Rodean. Cu toate că se confruntă cu opoziția familiei Elenuței, Vasile își dorește să se căsătorească cu ea și își caută un post de preot în sat. Între timp, notarul Rodean se afundă tot mai mult în patima banului și a jocurilor de noroc, până când ajunge să dea faliment.
În cele din urmă, Vasile obține postul de preot în satul Văleni, iar Elenuța și el se căsătoresc. În timp ce comunitatea se confruntă cu consecințele dezumanizării provocate de febra aurului, cei doi rămân puri și neatinși de mizeria banilor.
Astfel, „Arhanghelii” este o poveste despre riscurile patimii înavuțirii și despre curăția sufletească care rezistă în fața tentațiilor materiale.