Romanul „Suflete moarte” este o lucrare literară scrisă de celebrul autor rus Nikolai Vasilievici Gogol. A fost publicat pentru prima dată în 1842 și este subintitulat „Poem”. A avut un impact puternic asupra intelectualității liberale a vremii. Opera cuprinde doar primul volum, iar cel de-al doilea nu a fost niciodată publicat. Gogol a finalizat o primă versiune a celui de-al doilea volum în 1845, dar a ars manuscrisul. A făcut același lucru și cu varianta următoare, aruncând-o în flăcări trei ani mai târziu, în 1848.
Acțiunea romanului se desfășoară în Imperiul Rus, în secolul al XIX-lea, imediat după 1812, într-o perioadă în care feudalismul încă era în vigoare. Moșierii aveau în posesie țărani iobagi, pe care Gogol îi vede asemenea unor suflete chinuite, lipsite de libertate. Scopul existenței lor era considerat a fi servirea „stăpânilor”. Iluzia continuității țăranilor în regiune era întreținută de recensămintele asupra populației, care nu înlăturau numele celor decedați de pe listele recensământului până la înfăptuirea unuia nou.
Protagonistul romanului, Pavel Ivanovici Cicikov, sosește în regiune alături de vizitiul Selifan și lacheul Petrușka. El reușește să intre în grațiile clasei înstărite folosindu-se de excepționalele sale abilități sociale. El le propune acestora cumpărarea legală a „sufletelor moarte”, șocând moșierii. Prețul oferit pentru aceste suflete era unul simbolic, scutind deja moșierii de taxele suplimentare pe care ar fi trebuit, în caz contrar, să le plătească statului.
Naratorul relatează modul în care decurg negocierile cu aproape fiecare moșier în parte. Între timp, în oraș se răspândesc rapid informații în legătură cu activitățile îndoielnice ale protagonistului, a cărui faimă se înrăutățește pe zi ce trece. Dorința personajului nu era, însă, oferirea de ajutor moșierilor, ci adunarea unei averi destul de substanțiale încât Cicikov s-o poată lăsa drept moștenire urmașilor săi. Cu toate acestea, planul eșuează, iar Cicikov este întemnițat. Orașul în care protagonistul este închis este faimos pentru ilegalitățile comise pe teritoriul lui, ceea ce reprezintă o mare șansă pentru protagonist. Astfel, auzind confesiunea inculpatului, jurisconsultul Afanasi Vasilievici decide să-i redea libertatea, nu înainte de a enunța un sfat ce poate servi drept idee principală a romanului: „Nu vă mai gândiți la sufletele moarte, gândiți-vă la sufletul dumneavoastră și rugați-vă la Dumnezeu să vă îndrume pe o cale nouă!”.
În concluzie, „Suflete moarte” surprinde o bună parte din mentalitatea colectivă și starea societății rusești a secolului al XIX-lea. Romanul reprezintă o critică acidă la adresa comodității ce caracteriza societatea rusă a vremii respective. Astfel, viața în comunitatea descrisă de Gogol și dominată de iluzii nu este ancorată în realitate, devenind lipsită de sens. Cicikov, protagonistul, este cel căruia îi revine sarcina demascării acestei mari iluzii.