Caracterizare directă
Cetățeanul turmentat din „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale este caracterizat direct atât de narator, cât și de alte personaje.
El este descris ca fiind „negustor și apropitar”, fără aspirații politice, reprezentând prototipul alegătorului simplu și dezorientat.
Caragiale îl plasează în centrul unei situații comice, unde acesta, în ciuda dreptului său de vot, este confuz și se întreabă: „Eu cu cine votez?”.
Aceasta frază a devenit emblematică pentru personaj, subliniindu-i naivitatea și lipsa de implicare politică.
În plus, este prezentat în mod repetat ca fiind un om simplu și sincer, fără pretensii, ceea ce îl face să apară în contrast cu ceilalți personaje, mai complexe și mai angajate în intrigile politice.
Caracterizare indirectă
Caracterizarea indirectă a Cetățeanului turmentat se realizează prin acțiunile sale, relațiile cu alte personaje, și ticurile sale verbale.
Prin interacțiunea cu personaje precum Cațavencu, Zoe și Tipătescu, devine evident că Cetățeanul turmentat este manipulat și adesea exploatat de alții pentru propriile lor scopuri politice.
Comicul de situație este folosit intens, cum ar fi când recunoaște faptul că a fost mituit de Cațavencu, care „ne-am abătut la o țuică…una-două-trei…”, sugerând că a fost ușor de corupt datorită slabiciunii sale pentru băutură.
În plus, ticurile sale verbale și modul său de a răspunde indirect și confuz la întrebări simple contribuie la portretizarea sa ca fiind un cetățean dezorientat și turmentat de situația politică, reprezentând astfel marea masă de alegători influențabili.
Portret fizic
Portretul fizic al Cetățeanului turmentat nu este detaliat exhaustiv în text, ceea ce este tipic pentru stilul lui Caragiale, care preferă să lase multe detalii la latitudinea interpretării actorilor și a regizorilor.
Totuși, anumite elemente sugerează că este posibil să fie un om obișnuit, cu o înfățișare care nu iese în evidență, astfel încât să poată reprezenta „omul de rând”.
Accentul pe „turmentat” sugerează un om care ar putea avea un aspect neglijent sau dezordonat, posibil marcat de efectele consumului de alcool, cum ar fi o privire obosită sau hainele în dezordine.
Aceste caracteristici fizice ar servi la întărirea imaginii sale ca personaj comic și tragicod, prin contrastul dintre starea sa fizică și seriozitatea contextului politic în care este implicat.
Portret moral
Portretul moral al Cetățeanului turmentat este mult mai conturat și oferă o perspectivă asupra valorilor și a comportamentului său.
El este în esență un om simplu și sincer, care nu manifestă o înțelegere profundă sau un interes real pentru politică, așa cum se reflectă în lipsa sa de decizie politică specifică, întrebându-se „Eu cu cine votez?”.
Această naivitate îl face vulnerabil la manipulare, cum ar fi când este ușor corupt de Cațavencu pentru a-i returna scrisoarea compromițătoare, episod pe care îl povestește cu o inocență aproape comică.
Totuși, sinceritatea sa poate fi văzută ca o trăsătură morală pozitivă, în contrast cu cinismul și manipularea celorlalte personaje politice din piesă.
În concluzie, Cetățeanul turmentat este un personaj complex din punct de vedere moral, reprezentând simultan naivitatea, vulnerabilitatea și sinceritatea.
Aceste calități îl fac să fie un instrument perfect în mâinile lui Caragiale pentru a satiriza societatea și politica vremii, dar și pentru a oferi o oglindă comică și uneori tragică a realităților sociale.
Citește și: