Tudor Arghezi – biografie pe scurt
Introducere
Tudor Arghezi (1880-1967), un scriitor român de renume, a avut o influență semnificativă asupra liricii românești prin opera sa originală și unică.
A contribuit în mod semnificativ la teatru, proză, literatura pentru copii și pamflete.
Pseudonimul Arghezi vine fie de la Argesis, vechiul nume al Argeșului, fie de la combinarea numelor a doi eretici celebri, Arie și Geza.
Primii ani
Tudor Arghezi s-a născut în București pe 21 mai 1880 iar numele său real a fost Ion Nae Theodorescu.
În 1896 debutează literar cu poezia „Tatăl meu” publicată în ziarul „Liga Ortodoxă”.
În 1897-1899, a publicat versuri și poeme în proză la „Revista Modernă” și „Viața nouă” sub pseudonimul Ion Th. Arghezi.
Anii de călătorie
În 1905, pleacă la Paris pentru a fi aproape de primul său copil, Eli Lotar, născut din relația sa cu Constanța Zissu.
A trăit pentru scurt timp în Fribourg și Geneva, unde a scris poezii, a urmat cursuri universitare și a lucrat în atelierul unui bijutier.
În 1909, a vizitat Italia.
Perioada anilor 1910
S-a întors în România în 1910 și a început să publice lucrări în diverse reviste.
În 1913, a devenit editor-șef la ziarul Seara.
Interbelicul
În timpul primului război mondial, a fost un critic vocal al partidului național liberal și a susținut unirea Basarabiei cu Vechiul Regat.
În 1918-1919 a fost închis pentru un an, fiind acuzat de trădare deoarece a colaborat cu autoritățile germane de ocupație.
A publicat mai multe volume de versuri, romane și articole, și a contribuit semnificativ la dezvoltarea genului literar al tabletei, un gen de pamflet alegoric.
Ultimii ani de viață
În 1967, poetul Tudor Arghezi a murit și a fost înmormântat în grădina casei sale, împreună cu soția sa Paraschiva, într-o ceremonie funerară națională.
După moartea lui, casa a fost transformată într-un muzeu și este îngrijită și în prezent de fiica sa, Mitzura Arghezi.
Cariera literară a lui Tudor Arghezi
Contribuții în domeniul literaturii pentru copii
Arghezi a contribuit semnificativ la literatura pentru copii, având o abordare unică în acest domeniu.
A scris cărți precum „Cartea cu jucării” care a deschis o nouă direcție în literatura pentru copii în România. A adus în literatura pentru copii un nou fel de umor și o viziune asupra lumii de prin ochii copilului.
Controverse
Arghezi a fost de asemenea un om de litere contestat. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a scris editoriale critice la adresa regimului Antonescu și a fost închis pentru aceste acțiuni. În ciuda contestării sale, Arghezi a rămas o figură influentă în literatura română.
Semnificația pseudonimului „Tudor Arghezi”
Arghezi a fost pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu. Există mai multe teorii despre originea acestui pseudonim. Una dintre teorii este că Arghezi provine de la Argesis, vechiul nume al Argeșului.
O altă teorie este că pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. În sfârșit, există și o ipoteză conform căreia pseudonimul ar fi fost inspirat de numele bonei sale, Ergézi Rozália.
Recunoașterea și premii
Pe parcursul carierei sale, Tudor Arghezi a primit mai multe premii și recunoașteri, inclusiv Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” în 1946 și Premiul de Stat pentru Literatură și Artă în 1956. A fost, de asemenea, membru al Academiei Române.
Concluzie
Tudor Arghezi a fost o figură literară complexă și influentă în literatura română. De-a lungul vieții sale, a reușit să aibă un impact semnificativ în domeniul poeziei, prozei, literaturii pentru copii și jurnalismului.
Contribuțiile sale la literatura română și impactul pe care l-a avut asupra generațiilor viitoare de scriitori face din el o figură esențială în literatura română.
Opere celebre scrise de Tudor Arghezi
- „Cuvinte potrivite” (poezii, 1927)
- „Icoane de lemn” (tablete, 1929)
- „Poarta neagră” (tablete, 1930)
- „Tablete din Țara de Kuty” (povestiri swiftiene, 1933)
- „Ochii Maicii Domnului” (1934)
- „Cărticica de seară” (poezii, 1935)
- „Cimitirul Buna-Vestire” (roman parabolic, 1934)
- „Versuri” (1936)
- „Ce-ai cu mine vântule?” (1937)
- „Lina” (roman, 1942)
- „Eminescu” (studiu critic, 1943)
- „Versuri alese” (1946)
- „Bilete de papagal” (1946)
- „Prisaca” (1948, poeme pentru copii)
- „1907 – Peizaje” (1955)
- „Pagini din trecut” (publicistică, 1955)
- „Cântare omului” (1955)
- „Frunze” (1961)
- „Poeme noi” (1963)
- „Cadențe” (1964)
- „Silabe” (1965)
- „Răzlețe” (1965)
- „Versuri lungi” (1965)
- „Ritmuri” (1966)
- „Litanii” (1967)
- „Noaptea” (1967)
Opere de Tudor Arghezi incluse în programa de Bacalaureat
- „Flori de mucigai” – poezie modernistă
- „Testament” – poezie modernistă
- „Psalmul 6”
- „Psalmul Tare sunt singur, Doamne, și pieziș” – poezie filozofică
Lasă un răspuns