Cartea „Viața ca o pradă” de Marin Preda este o operă literară profundă și introspectivă, care începe cu amintirile autorului din copilărie.
La vârsta de opt ani, Marin Preda se înscrie la școala din sat, marcând începutul unei călătorii educaționale și personale semnificative. Această perioadă timpurie este marcată de dificultăți, inclusiv de sărăcia care îl împiedică să meargă la școală iarna, deși reușește să exceleze academic.
Preda încearcă să se înscrie la o școală de învățători în Câmpulung, dar este respins din cauza miopiei.
Această dezamăgire îl conduce la Miroși, unde un librar fals promite să-l ajute să intre la o școală normală de învățători, o experiență care îl face să se întrebe despre posibilele sale oportunități pierdute.
Naratorul povestește apoi alte etape ale vieții sale de elev, inclusiv ajungerea la București pentru a se înscrie la Școala Normală. Acolo, Preda trece prin diverse locuri de muncă pentru a se susține, de la lucrător la CFR la muncitor la Institutul de Statistică, scriind și publicând lucrări literare.
În 1943, Preda încearcă să se înscrie la școala de ofițeri, dar este respins, ajungând apoi să servească în armată. După serviciul militar, revine la munca sa jurnalistică, marcând evenimente importante precum moartea lui Musollini.
În 1949, Preda se mută la Sinaia, unde începe să contureze ideile pentru romanul său de succes „Moromeții„. După o perioadă de boală și spitalizare, se întoarce la București, continuând să lucreze în jurnalism și să scrie.
Cartea include și portrete ale altor figuri importante din viața lui Preda, inclusiv tatăl său, un frate vitreg, colegi de școală, profesori și o iubire pasageră. În 1955, Preda este redactor la „Viața Românească”, dar își ia un concediu pentru a termina „Moromeții” la Sinaia.
Titlul cărții, „Viața ca o pradă”, reflectă viziunea lui Preda asupra vieții, inspirată de gânduri filosofice precum cele ale lui Rousseau – „Omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanțuri” – și influențele lui Gogol și Dostoievski. Această operă oferă o privire introspectivă asupra luptei și rezilienței umane, a căutării sensului și a dorinței de libertate în fața adversităților.