Rezumatul romanului „Moromeții” de Marin Preda te va ajuta în a-ți reîmprospăta memoria cu privire la cele mai marcante momente care au loc în cele două volume.
Aici vei descoperi descrieri detaliate, precum scena cinei, printre altele, utile pentru elaborarea unui eseu cuprinzător ce va ilustra desfășurarea evenimentelor din această operă.
„Moromeții”, o creație literară postbelică, realistă și obiectivă, alcătuită din două volume, își afirmă distincția prin explorarea profundă a vieții rurale înainte și după Al Doilea Război Mondial.
Opera dezvăluie cum viața de zi cu zi a locuitorilor din Câmpia Dunării este perturbată de schimbări istorice, precum și de crizele familiale și comunitare, reflectându-se mutual.
Moromeții – rezumat (Vol. 1 și Vol. 2)
Moromeții Vol. 1 – rezumat
În cadrul primului volum al „Moromeților”, cititorul este transportat într-o vară idilică, cu trei ani înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, într-un sat din Câmpia Dunării.
Volumul își întinde povestea pe mai multe planuri narative, concentrându-se în principal pe familia Moromete. Ilie Moromete, capul familiei, este căsătorit cu Catrina și este tatăl Ilincăi și al lui Niculae, mezinul familiei.
Mai are trei fii din prima căsătorie – Nilă, Paraschiv și Achim – care sunt nemulțumiți de faptul că Moromete s-a recăsătorit, o situație alimentată de resentimentele Guicăi, sora lui Moromete.
Scena cinei, care deschide romanul, este un moment cheie ce oferă o perspectivă clară asupra dinamicii familiale și a relațiilor dintre membrii săi.
Ilie Moromete domină scena ca patriarh autoritar, în timp ce Niculae, cel mai tânăr membru al familiei, este așezat alături de mama și surorile sale, în timp ce cei trei frați mai mari sunt poziționați la marginea mesei, prefigurând astfel plecarea lor spre București și dezintegrarea ulterioară a familiei.
Problemele financiare ale familiei Moromete sunt un motor central al acțiunii. Nemulțumiți de atitudinea tatălui lor, care preferă discuțiile politice în locul unor acțiuni concrete pentru îmbunătățirea situației economice a familiei, cei trei frați mai mari plănuiesc să plece în capitală.
Achim, în mod particular, convinge familia să-l lase să meargă la București cu oile, promițând câștiguri mai mari. Înainte de plecare, Moromete este forțat să taie salcâmul din curte pentru a-l vinde, simțind o adâncă durere, dar conștient de necesitatea acestui sacrificiu pentru a plăti datoriile familiei.
Odată ajuns la București, Achim vinde oile, ignorând dificultățile prin care trece familia acasă.
Dincolo de problemele familiei Moromete, romanul explorează și destinele altor familii din sat. De exemplu, Polina, fiica lui Tudor Bălosu, se îndrăgostește de Birică, un tânăr sărac, și fuge cu acesta în ciuda dezaprobării tatălui său.
Conflictul escaladează, culminând cu incendierea casei familiei Polinei și cu o confruntare violentă între tatăl și fratele ei și Birică.
Un alt fir narativ urmărește familia lui Vasile Boțoghină, un om bolnav de plămâni, care decide să vândă o parte din pământ pentru tratament, în ciuda opoziției soției sale, Anghelina. Boțoghină ignoră sfaturile medicului și se apucă de muncă, ceea ce îi este fatal.
Familia Țugurlan, de asemenea, traversează momente dificile: în treisprezece ani, au avut șapte copii, dintre care unul moare anual, iar bărbatul devine violent, ajungând până la închisoare.
Astfel, romanul „Moromeții” oferă o imagine complexă a vieții rurale în perioada interbelică și postbelică, arătând cum transformările istorice, crizele familiale și comunitare se reflectă și se influențează reciproc în acest microcosmos rural.
Moromeții Vol. 2 – rezumat
În al doilea volum al romanului „Moromeții”, scris de Marin Preda, cititorii sunt martori la prăbușirea familiei Moromete sub greutatea schimbărilor politice și sociale semnificative din perioada postbelică.
Aceste transformări nu doar că afectează structura și coeziunea familiei, dar și redefinește relațiile dintre membrii săi în contextul unui nou regim politic.
După plecarea fiilor săi, Ilie Moromete, odată un cap de familie respectat și influent, se transformă într-o figură îngândurată și ursuză, pierzându-și statutul și prestigiul în comunitate.
Într-o încercare disperată de a-și reuni familia, Moromete călătorește la București pentru a-i convinge pe fiii săi să se întoarcă acasă.
Propunerea sa de a îngropa securea războiului și de a începe o nouă viață împreună este respinsă, ceea ce amplifică suferința și tristețea lui, marcând un eșec dureros în încercarea de a-și reface familia.
Această situație este agravată de plecarea Catrinei, care nu îl poate ierta pe Moromete pentru gestul său.
În paralel, viața țărănească suferă schimbări radicale odată cu introducerea colectivizării agriculturii și a altor politici impuse de regimul comunist. Niculae, mezinul familiei, devine un activist de partid, adoptând o ideologie comunistă care contrastează puternic cu viziunea liberală a tatălui său.
Această diferență de mentalitate îi distanțează considerabil unul de celălalt. Moromete, incapabil să accepte noua ordine socială și dezintegrarea clasei țărănești, își exprimă dezamăgirea și frustrarea printr-un monolog adresat lui Bâznae, un personaj imaginar.
În ciuda marginalizării sale inițiale, Niculae avansează profesional, devenind inginer horticol și întemeindu-și propria familie.
Moromete, izolat și abandonat de familie, trăiește o existență solitară și înstrăinată. Pe patul de moarte, el își asumă propria viață independentă într-o confesiune făcută medicului său.
Conflictul nerezolvat dintre Moromete și Niculae se stinge postum, când Niculae își împacă în vis sentimentele față de tatăl său.
Marin Preda captează în această lucrare nu doar disoluția familiei Moromete, ci și prăbușirea colectivității țărănești, reflectând atent la aceste schimbări, cu un accent deosebit pe aspectele sociale și psihologice.
Profunzimea și complexitatea personajelor sale sunt remarcabile, ilustrând într-un mod realist interacțiunea dintre individ și istoria implacabilă care îi marchează destinul.
Moromeții – rezumat pe capitole (Vol. 1 și Vol. 2)
Volumul I
Capitolul I (Partea întâi)
Capitolul inițial al romanului se desfășoară într-o perioadă plină de liniște și stabilitate, marcată de apropierea celui de-al Doilea Război Mondial, undeva într-un pitoresc sat românesc situat pe extinsa Câmpie a Dunării.
Autorul ne introduce într-o lume unde timpul părea să-și etaleze generoasa sa răbdare față de oameni, iar viața cotidiană curgea lin, neîntreruptă de mari conflicte sau tulburări.
În centrul acestei lumi se află familia Moromete, personaje principale ale narațiunii, care se întorc acasă după o zi de muncă pe câmp. Scenele următoare descriu modul în care membrii familiei se relaxează: fetele alegând să se răcorească prin scăldat, în vreme ce băieții se odihnesc.
Personajele sunt prezentate în detaliu: Ilie Moromete, capul familiei și personajul principal al romanului, soția sa Catrina, cei trei fii din prima căsătorie a lui Moromete – Paraschiv, Nilă și Achim, și cei trei copii ai săi cu Catrina – Tita, Ilinca și Niculae, precum și sora lui Moromete, Maria, cunoscută sub numele de „Guica”.
O întâmplare notabilă are loc când Moromete se întâlnește cu Tudor Bălosu, un vecin înstărit, care dorește să cumpere unul dintre salcâmii lui Moromete.
Moromete, însă, nu pare deloc interesat de propunerea acestuia și îl ignoră pe Bălosu. Într-un moment de iritare, Moromete îl cheamă pe Niculae să ajute la mulsul oilor, sugerând astfel nevoia de a delega responsabilități în familie. Niculae își exprimă dorința de a se întoarce la școală și cere ca un cioban să fie angajat pentru îngrijirea oilor.
La masa de seară, unde familia se adună pentru cină, se iscă o discuție despre planurile lui Achim de a merge la București cu oile. Moromete amână să dea un răspuns clar, ceea ce reflectă o dilemă internă.
Plecarea lui Achim ar putea fi soluția pentru plata taxei perceptorului, o problemă financiară cu care se confruntă familia.
În paralel cu aceste evenimente, romanul dezvăluie și o poveste de dragoste: relația dintre Polina, fiica lui Bălosu, și Birică.
Polina îl iubește pe Birică, însă tatăl ei refuză să accepte această relație din cauza sărăciei lui Birică. Bălosu aranjează astfel căsătoria fiicei sale cu un alt bărbat, Stan Cotelici, creând tensiuni în familie.
Totuși, tinerii se împacă și se căsătoresc în secret, ceea ce duce la dezmoștenirea și respingerea Polinei de către părinții săi, în timp ce familia lui Birică le oferă binecuvântarea.
În final, confruntându-se cu dificultăți financiare, Moromete decide să taie salcâmul din grădină, un simbol al independenței și spiritului liber al țăranului român. Într-o seară, împreună cu Nilă, Moromete îl taie și negociază prețul cu Bălosu. Guica își exprimă dezaprobarea față de această acțiune.
Pe lângă aceste evenimente, romanul descrie și întâlnirile intelectuale ce au loc la meșterul Iocan, unde cei mai înțelepți bărbați ai satului se adună pentru a discuta probleme politice.
Țugurlan, un alt personaj din sat, participă la aceste întâlniri, dar se ceartă cu ceilalți, considerând discuțiile lipsite de sens. Aceste scene aduc un plus de culoare și profunzime în descrierea vieții sociale și culturale a satului.
Capitolul al II-lea (Partea a doua)
Capitolul al doilea din primul volum al operei prezintă o serie de evenimente și stări emoționale complexe în familia Moromete.
În preajma plecării fiului său, Achim, spre București, Moromete, capul familiei, este cuprins de un sentiment profund de tristețe datorat despărțirii de acesta. În același timp, alți doi dintre fii săi, Nilă și Paraschiv, plănuiesc în secret să părăsească și ei căminul familial, fără a-și anunța intențiile.
Niculae, cel mai mic dintre frați, în schimb, vede această situație ca o oportunitate de a se elibera de responsabilitățile grele ale grijii oilor și așteaptă cu nerăbdare să reia studiile.
Catrina, mama băieților, îl susține pe Niculae în dorința lui de a se educa, în timp ce Moromete, inițial reticent, ajunge treptat să accepte ideea educației băiatului, care, la finalul anului școlar, va obține recunoașterea meritelor sale prin câștigarea premiului întâi.
Între timp, Moromete se confruntă cu presiuni constante din partea jandarmilor pentru plata datoriilor și taxelor acumulate. După multe deliberări și discuții cu soția și fiicele sale, Moromete hotărăște să ia un împrumut de la Aristide.
În urma acestei decizii, el primește o sumă considerabilă de patru mii de franci, cu promisiunea fermă de a restitui banii la întoarcerea lui Achim din capitală.
Pe un alt plan, Birică și Polina, doi tineri îndrăgostiți, se stabilesc în casa părinților lui Birică. Cu toate acestea, tranziția este dificilă pentru Polina, care se confruntă cu provocările unui nou stil de viață, semnificativ mai modest decât cel la care fusese obișnuită.
Deși există o legătură profundă de iubire între ei, încercările cuplului de a se împăca cu Bălosu, un membru al familiei, eșuează, determinând-o pe Polina să-și dorească să se întoarcă la casa părintească.
Într-o altă parte a poveștii, Nilă și Paraschiv sunt influențați de Guica și decid să fugă la București călare. Această decizie îi aduce mătușii lor o mare satisfacție, deoarece aceasta vede o oportunitate de a da vina pe cele două fiice ale lui Ilie din cea de-a doua căsătorie, despre care susținea că încercau să le fure averea fraților.
Cu toate acestea, planurile băieților sunt sortite eșecului, ceea ce aduce o mare dezamăgire și disperare Mariei. Nilă, simțindu-se vinovat, își reconsideră decizia și se răzgândește.
Capitolul al III-lea (Partea a treia)
Capitolul al treilea a romanului descrie evoluția intrigilor și conflictele care afectează viața personajelor pe parcursul unui an de la începutul narațiunii.
Paraschiv persistă în dorința sa de a pleca, iar tatăl său, Moromete, rămâne ignorant în fața acestor planuri. Niculae visează să devină învățător, însă pentru a-și îndeplini acest vis, trebuie să-l convingă pe tatăl său să-l lase să urmeze studii superioare.
Conflictele dintre familia lui Birică și cea a lui Bălosu nu se sting, cu Bălosu acuzându-l pe Birică de furt din avuția și recoltele sale, ducând situația în fața instanței de judecată. În altă parte a satului, Țugurlan descoperă că Tache, fiul lui Aristide, sustrăgea făină de la țărani.
Revoltat, decide să-l confrunte pe Tache, dar este șocat să afle că toți satenii erau conștienți de acțiunile lui. Confruntarea dintre Țugurlan și Tache escaladează în violență, iar unchiul lui Tache alertează autoritățile, rezultând în condamnarea lui Țugurlan la doi ani de închisoare.
Achim, un alt personaj, se îndepărtează complet de familia sa, iar Scămosu, un negustor de câini și prieten al lui Moromete, îi transmite acestuia zvonuri despre Achim, care pare să nu mai aibă intenția de a se întoarce vreodată din București.
Situația lui Niculae capătă o întorsătură pozitivă când preotul și învățătorul satului intervin pentru a-l ajuta.
Ei îl vizitează pe Moromete și încearcă să-l convingă de potențialul lui Niculae, încurajându-l să-i permită fiului său să continue studiile. Necesitând bani pentru acest demers, Moromete se deplasează la Pitești pentru a vinde grâu, având în vedere că data plecării lui Niculae se apropia.
Niculae, ajuns la Câmpulung pentru examenul de admitere, reușește cu succes, clasându-se printre primii.
Între timp, Ilie Moromete este asaltat de probleme financiare, mai ales că Achim nu mai trimitea bani și banca cerea o datorie substanțială. Sub presiune, Moromete este nevoit să folosească banii destinati educației lui Niculae.
Scămosu îi dezvăluie apoi că Nilă și Paraschiv plănuiesc să fure oile și caii familiei. După o confruntare tensionată cu Ilie, cei doi pun în aplicare planul, luând bani și obiecte valoroase și fugind cu caii.
Confruntat cu o situație disperată, Moromete ia decizia de a vinde terenurile rămase pentru a achita taxele și datoriile, inclusiv datoria lui Aristide.
Tragedia lovește când Guica moare, iar peste trei ani izbucnește cel de-al Doilea Război Mondial, adăugând un nou strat de incertitudine și dificultate în viețile personajelor.
Volumul II
Capitolul I (Partea întâi)
Capitolul I din al doilea volum al romanului începe cu o imagine a lui Moromete, un personaj marcat de nenumărate greutăți, care îi determină pe săteni să adopte o atitudine mai tolerantă față de el.
Niculae, fiul său, după trei ani de studii, este retras de Moromete din școală înaintea începerii celui de-al patrulea an, sub pretextul necesității de a munci și a contribui la întreținerea familiei, dat fiind că Moromete nu mai dispunea de alte surse de ajutor.
Cu toate acestea, Moromete reușește să-și redreseze situația financiară. Între timp, fiii săi, care plecaseră la București, au pierdut tot ce aveau, dar în cele din urmă, fiecare își găsește o ocupație: Paraschiv devine sudor, Nilă portar, iar Achim deschide o mică alimentară. Aceștia îi scriu lui Niculae despre dorința lor de reconciliere cu familia.
Într-o zi, Moromete pornește spre București pentru a-și revedea fiii. În urma unei întâlniri pline de discuții, mâncare și băutură, el încearcă să-i convingă pe fii să se întoarcă acasă, povestindu-le despre recentele sale succesuri financiare, inclusiv achiziția de pământ și economiile făcute. Însă, băieții aleg să rămână în capitală.
Tragedia lovește când Nilă moare în război. Relația dintre Moromete și soția sa, Catrina, începe să se deterioreze, în mare parte din cauza resentimentelor Catrinei față de absența lui Moromete în București. La un moment dat, Catrina pleacă împreună cu fetele, dar se întoarce când Ilinca, una dintre fiice, este pe cale să se căsătorească.
Niculae, de asemenea, trăiește o dezamăgire în dragoste atunci când Ileana, fiica lui Costică Roșu, se căsătorește cu un preot din Balaci, în locul său. Surorile lui Niculae, Ilinca și Tita, se căsătoresc, Tita uniindu-se cu Sandu, un prieten apropiat al lui Niculae.
Din păcate, Sandu moare într-un tragic accident, fiind strivit de propria căruță. Niculae suferă profund după această pierdere, dar în cele din urmă își găsește refugiul în politică.
Capitolul al II-lea (Partea a doua)
Capitolul II prezintă din nou problemele financiare ale lui Moromete, care acum se bazează pe ajutorul lui Niculae. Deși îi trimite bani, Niculae nu reușește să o convingă pe Catrina să se întoarcă la Ilie.
Disputa dintre ei se agravează când Moromete nu respectă promisiunea de a trece casa pe numele Catrinei, promisiune făcută la căsătoria lor. Chiar și atunci când Moromete este gata să își respecte promisiunea, Catrina refuză reconcilierea.
Satul și tradițiile sale încep să se destrame treptat, iar cititorul este martor la dispariția unei întregi lumi, în contextul schimbărilor politice și apariției unor noi personaje și ideologii.
Capitolul al III-lea (Partea a treia)
Capitolul III ne duce câțiva ani în viitor, în timpul secerișului.
Moromete și Niculae se pregătesc pentru munca la câmp, iar Niculae îi dezvăluie tatălui său că proprietățile țăranilor sunt amenințate să fie naționalizate de noul regim.
Moromete reacționează cu furie și indignare la această veste, simțindu-se nedreptățit și furat.
Catrina se îmbolnăvește grav și refuză tratamentul. Între timp, tensiunile dintre țărani și membrii partidului escaladează, generate de disputele privind proprietatea și recoltele.
Capitolul al IV-lea (Partea a patra)
În partea a patra a acestei narațiuni, ne regăsim în inima satului Siliștea-Gumești, unde casa lui Moromete devine un loc de întâlnire pentru țăranii cu vederi liberale.
Aceștia își împărtășesc preocupările privind schimbările aduse de noul regim și temerile lor legate de viitor. În acest context, Moromete face un gest generos față de fiica sa Ilina, oferindu-i trei pogoane de pământ și transferându-i un teren pe numele ei, asigurându-se astfel că ea va avea libertatea de a alege partenerul de viață dorit.
În același timp, un conflict familial izbucnește între Catrina, soția lui Moromete, și cele două fiice ale lor. Deși Catrina amenință că nu va participa la nunta Ilinei, Moromete reușește să calmeze situația și să restabilească armonia în familie.
Dramatismul acestei părți este accentuat de o furtună devastatoare care se abate asupra satului, văzută de Moromete ca cea mai puternică pe care a trăit-o vreodată. Această furtună simbolizează distrugerea structurilor tradiționale ale satului românesc.
În această perioadă de transformare, se înființează o comisie locală, cu scopul de a colecta cotele impuse țăranilor. În acest context, Gheorghe, un sătean înstărit, se îneacă încercând să scape de obligația de a ceda proprietățile sale.
Capitolul al V-lea (Partea a cincea)
În partea a cincea, timpul avansează și ne confruntăm cu o problemă tot mai presantă: colectarea grâului din cote nedeclarate. Țăranii muncesc din greu, dar nu beneficiază aproape deloc de fructele muncii lor.
În acest peisaj sumbru, Vasile, noul șef al comitetului executiv, îl destituie pe Niculae, deși acesta din urmă a fost cel care l-a ajutat să ajungă în această poziție. Moromete, acum mai singur ca niciodată, găsește alinare în compania Ficăi, o văduvă din sat.
Se întâmplă apoi un eveniment neașteptat: Moromete se întâlnește cu Țugurlan, recent eliberat din închisoare datorită lui Aristide, același om din cauza căruia Țugurlan fusese încarcerat.
Ilie Moromete pune speranțe în Țugurlan, crezând că acesta va putea ajuta la restaurarea vechii lumi a satului și va reuși să-l înlăture pe Vasile.
Narativul ajunge la un punct culminant când Moromete moare. Niculae, devenit inginer horticultor, trăiește acum în București.
La înmormântarea protagonistului, întreg satul se adună pentru a-i aduce un ultim omagiu. Atât Niculae cât și Ilina își găsesc parteneri de viață, dar amintirea tatălui lor continuă să trăiască în sufletele lor.
Citește și: Moromeții – Comentariu Bac
Citește și: Moromeții eseu