Moromeții – Comentariu BAC

Moromeții – de Marin Preda – comentariu bac

Introducere

Moromeţii este o operă monumentală care ne oferă o privire profundă asupra satului românesc, într-o perioadă de transformări intense.

Transpusă pe paginile romanului, drama ţăranului român capătă o dimensiune universală.

Autorul și opera

Marin Preda – poză alb negru

Marin Preda, unul dintre cei mai proeminenţi scriitori români, este cunoscut pentru capacităţile sale de a infuza realism şi profunzime psihologică în lucrările sale.

A debutat cu nuvele precum „Întâlnirea din pământuri” (1948) și „Desfăşurarea”, dar a cunoscut adevărata recunoaștere cu romanele sale, inclusiv „Moromeţii”, „Marele singuratic”, „Delirul” și „Cel mai iubit dintre pământeni”.

Încadrare în curentul literar/gen/specie

Romanul „Moromeţii” este o specie a genului epic, reprezentativă pentru literatura postbelică şi realism.

Prezintă detaliat viața și conflictele unui grup extins de personaje în contextul specific satului românesc.

Motive pentru încadrare

Romanul se caracterizează prin realism, reflectând realităţile contemporane ale satului românesc, cu accent pe transformările sociale și destrămarea familiei tradiționale.

Utilizând tehnici precum monologul interior, stilul direct sau indirect liber, Preda oferă și o analiză psihologică detaliată a personajelor sale.

Apariție, anul, număr volume

Romanul a fost publicat în două volume, primul apărând în 1955 și al doilea în 1967.

morometii comentariu bac

Geneză și surse de inspiraţie

Romanul Moromeţii își are originea în schițele anterioare ale lui Preda, precum „O adunare liniştită” și „Salcâmul”.

Inspirat de viața tatălui său, Preda a creat personajul central, Ilie Moromete.

Acțiunea se desfășoară în satul natal al lui Preda, Siliştea-Gumeşti, în Teleorman, un loc real care devine un simbol literar.

Titlul operei

Titlul „Moromeţii” face referire directă la familia centrală a romanului, familia Moromete, simbolizând lupta și rezistența țăranului român în fața schimbărilor sociale.

Tema operei

Tema centrală a romanului este viața satului românesc din Câmpia Dunării în perioada interbelică, marcând transformările sociale și destrămarea familiei tradiţionale ţărăneşti.

Perspectiva narativă

Naratorul adoptă o perspectivă omniscientă, având cunoștință de gândurile și sentimentele personajelor.

De asemenea, folosește tehnica personajului reflector, fie prin Ilie Moromete în primul volum, fie prin Niculaie în al doilea.

Relație autor-narator

Naratorul se aliniază cu viziunea autorului, având o prezență obiectivă și oferind o interpretare realistă a evenimentelor.

Structură

Structura romanului este una simetrică, construită pe baza înlănțuirii secvențelor epice.

Incipitul și finalul, de exemplu, reflectă contrastul dintre calmul și liniștea inițiale și tumultul și schimbările ce vor urma.

Firul epic se construiește în jurul evenimentelor din viața familiei Moromete și a satului în care trăiesc, fiecare secvență având o semnificație profundă în dezvoltarea tematică a romanului.

Aprofundează: Moromeții – Rezumat

Conținutul subiectului pe momentele subiectului

Expoziţiunea

Într-o sâmbătă toridă de început de vară, sub cerul arzător al Câmpiei Dunării, ne sunt deschise porțile unui univers rural autentic prin familia Moromete.

În centrul acestei lumi stă Ilie Moromete, patriarhul familiei, un țăran ancorat în tradițiile moștenite, care privește viața prin prisma libertății și independenței.

Familia sa este un conglomerat de caractere și generații: trei fii din prima căsătorie (Paraschiv, Nilă, și Achim) și trei copii din al doilea mariaj cu Catrina (Tita, Ilinca, și Niculae), fiecare cu aspirațiile și frustrările sale.

Intriga

Încă de la început, tensiunea se insinuează prin dorința fiii mai mari de a se emancipa, contrastând puternic cu viziunea conservatoare a tatălui.

Această tensiune este catalizată de planurile făcute în secret de a părăsi satul pentru București, în căutarea unei vieți diferite, un act de rebeliune împotriva tradiției și autorității paternelor.

Desfăşurarea acţiunii

Viața de zi cu zi a familiei Moromete este întreruptă de evenimente aparent mărunte care, împreună, țes pânza unui conflict familial și social.

Întoarcerea de la câmp, întâlnirea cu vecinii, discuțiile despre vânzarea unui salcâm sau fuga nocturnă a unei fete din sat, toate acestea sunt momente care dezvăluie complexitatea relațiilor dintre personaje și schimbările care se prefigurează. Ilie Moromete, în încercarea de a-și păstra autoritatea și modul de viață, se confruntă cu inevitabilele schimbări sociale și cu dorința de independență a copiilor săi.

Punctul culminant

Revelația că Achim a vândut oile și s-a stabilit la București, împreună cu decizia lui Ilie de a-și pedepsi fizic fiii pentru insubordonare, marchează punctul culminant al romanului.

Aceste evenimente nu doar că exacerbează conflictul dintre generații, dar simbolizează și sfârșitul unei epoci, în care valorile tradiționale se ciocnesc iremediabil cu forțele modernizării și ale schimbării sociale.

Deznodământul

Ultimul act al dramei Moromete este marcat de singurătatea și deziluzia lui Ilie, un simbol al neputinței de a se adapta noilor realități. Retragerea lui din viața socială și familială, împreună cu plecarea lui Niculae la oraș pentru educație și instalarea comunismului, încheie ciclul vieții sale.

Moromete rămâne un martor tacit al descompunerii lumii pe care a cunoscut-o și a iubit-o, incapabil să împărtășească sau să transmită valorile sale într-un context radical schimbat.

Concluzie

Prin „Moromeții”, Marin Preda ne oferă nu doar portretul unei familii și al unui sat românesc în pragul transformărilor sociale și politice, ci și o meditație profundă asupra condiției umane, a luptei între tradiție și modernitate, și a inevitabilei treceri a timpului, care nu mai are răbdare.

Opera se distinge prin realismul său vibrant, prin complexitatea personajelor și prin capacitatea de a transcende specificul rural, vorbind despre universalele experiențe umane ale dragostei, pierderii, și schimbării.

Timpul și spațiul

Acțiunea romanului se desfășoară în Câmpia Dunării, în satul Siliștea-Gumești, în perioada antebelică, câțiva ani înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

Timpul și spațiul sunt folosite pentru a sublinia transformările majore care au loc în societate și în viața personajelor.

Personajele din „Moromeții”

Ilie Moromete

Ilie Moromete - personaj
Ilie Moromete – personaj

Ilie Moromete este personajul principal, un țăran cu o minte ascuțită, o viziune realistă asupra lumii și cu o puternică dorință de independență.

El reprezintă lupta individului împotriva forțelor mai mari decât el, fie că sunt cele ale naturii, ale societății sau ale propriei familii.

Catrina Moromete

Catrina Moromete - personaj
Catrina Moromete – personaj

Catrina Moromete este soția lui Ilie și mama copiilor săi. Este o femeie puternică, devotată familiei sale și o contrapondere la natura independentă a lui Ilie.

Alte personaje importante

Alte personaje importante includ copiii lui Ilie și Catrina, precum și țăranii și vecinii din sat.

Mod de caracterizare a personajelor

Personajele sunt caracterizate atât direct, prin descrieri și monologuri interioare, cât și indirect, prin dialoguri, acțiuni și relațiile dintre ele.

Moduri de expunere

Narativa este dominată de dialoguri, care sunt folosite pentru a dezvălui gândurile și sentimentele personajelor, dar și pentru a prezenta diferite puncte de vedere și opinii despre schimbările care au loc în societate.

De asemenea, monologurile interioare sunt utilizate pentru a oferi o perspectivă mai profundă asupra gândurilor și emoțiilor personajelor.

Critică

„Moromeții” este considerat o capodoperă a literaturii românești postbelice și o reprezentare realistă și profundă a vieții rurale și a transformărilor sociale din România antebelică.

Marin Preda a reușit să creeze un portret complex și multidimensional al țăranului român, explorând teme universale precum lupta individului împotriva destinului și puterea schimbării.

Opinie personală

Consider că „Moromeții” este o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă istoria și cultura românească.

Preda nu doar prezintă schimbările sociale și politice, ci și explorează profunzimea sufletului uman, evidențiind luptele, speranțele și deziluziile personajelor sale.

Concluzie

În concluzie, opera „Moromeții” aparține genului epic pentru că prezintă în detaliu viața și conflictele unui grup extins de personaje într-un context specific, aducând în prim-plan transformările sociale și destrămarea familiei tradiționale.

Utilizând tehnici precum dialogul și monologul interior, Marin Preda oferă o analiză psihologică detaliată și un comentariu incisiv asupra societății românești din perioada interbelică.

error: