Stilurile funcționale

Stilurile funcționale ale limbii române sunt categorii prin intermediul cărora se realizează comunicarea în funcție de context și de intenția emițătorului.

Aceste stiluri funcționale se împart în cinci categorii principale:

• stilul beletristic (artistic)
• stilul tehnico-științific (științific)
• stilul jurnalistic (publicistic)
• stilul epistolar (colocvial/familiar)
• stilul juridic-administrativ

Fiecare dintre acestea are caracteristici specifice, care îi conferă unicitate și îl fac potrivit pentru anumite situații de comunicare.

Stilul beletristic (artistic)

Stilul beletristic sau artistic este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate stiluri funcționale ale limbii române.

Acesta se caracterizează prin exprimarea unor idei, gânduri sau sentimente într-un mod artistic și plăcut pentru cititor sau ascultător.

Acest stil poate fi întâlnit în poezie, proză, teatru și alte forme de artă literară.

Trăsături ale stilului beletristic

Stilul beletristic se bazează pe următoarele trăsături:

Imaginația: scriitorii care folosesc acest stil pun mare accent pe exprimarea unor idei sau sentimente prin intermediul imaginilor sau metaforelor, astfel încât să poată transmite cititorilor emoțiile și ideile lor într-un mod plăcut și ușor de înțeles.

Expresivitatea: acest stil este foarte expresiv și emotiv, deoarece se concentrează pe transmiterea unor emoții puternice și pe crearea unei atmosfere adecvate.

Acest lucru este realizat prin intermediul cuvintelor, tonului și ritmului, astfel încât să poată fi creată o conexiune emoțională între scriitor și cititor.

Originalitatea: stilul beletristic se bazează pe creativitate și originalitate.

Autorii care îl folosesc încearcă să-și exprime gândurile și ideile într-un mod unic și original, care să-i diferențieze de restul scriitorilor.

Rigoarea lingvistică: deși acest stil se bazează pe creativitate, este important ca autorii să aibă o bună cunoaștere a limbii române și să folosească un vocabular adecvat și o gramatică corectă.

Exponenți ai stilului beletristic în literatura română

Limbajul artistic sau beletristic este un stil funcțional care a dat naștere la multe opere literare remarcabile în literatura română. Iată câțiva dintre cei mai importanți autori care au folosit acest stil:

Mihai Eminescu: considerat unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii române, Eminescu a folosit stilul beletristic în majoritatea poeziilor sale.

Folosind imagini și metafore, a reușit să creeze un univers poetic unic și emoționant.

Ion Luca Caragiale: unul dintre cei mai importanți dramaturgi și prozatori români, Caragiale a folosit cu succes stilul beletristic în piesele sale de teatru și în povestirile sale.

Acesta a reușit să creeze personaje complexe și să dezvolte teme sociale prin intermediul unui limbaj artistic și expresiv.

Mircea Eliade: unul dintre cei mai importanți scriitori și filosofi români, Eliade a folosit stilul beletristic în majoritatea operei sale.

Un alt aspect important al stilului beletristic este utilizarea unor figuri de stil, precum metafora, personificarea, hiperbola sau antiteza. Aceste figuri de stil adaugă o anumită frumusețe și expresivitate textului literar, creând o imagine mai clară a mesajului pe care autorul dorește să-l transmită.

Un exemplu de autor reprezentativ pentru stilul beletristic este Mihai Eminescu, considerat unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii române.

Lucrările sale, precum „Luceafărul„, „Mai am un singur dor” sau „Ce te legeni, codrule”, sunt pline de metafore și simboluri, având o mare valoare estetică și literară.

Alți autori reprezentativi pentru stilul beletristic sunt:

• Liviu Rebreanu,
• Marin Preda,
• Mircea Eliade,
• Camil Petrescu,
• Lucian Blaga,
• Nichita Stănescu,
• Ion Barbu,
• Octavian Paler.

În concluzie, stilul beletristic (artistic) este un stil literar caracterizat prin frumusețe, eleganță, expresivitate și simbolism.

Prin intermediul acestui stil, autorii reușesc să creeze opere literare de mare valoare estetică, capabile să transmită mesaje profunde și complexe prin intermediul unui limbaj artistic și plin de imagini sugestive.

Stilul tehnico-științific (științific)

Stilul tehnic sau științific este un stil funcțional al limbii române utilizat în domeniile științifice și tehnice.

Acest stil se caracterizează prin utilizarea unui limbaj precis și clar, fără ambiguitate, pentru a comunica informații complexe și tehnice într-un mod accesibil și ușor de înțeles.

Trăsături principale

Stilul Tehnico-științific (științific) este caracterizat de următoarele trăsături principale:

• Obiectivitate – limbajul utilizat trebuie să fie obiectiv și lipsit de orice fel de ambiguitate sau subiectivism.
• Precizie – cuvintele trebuie să fie alese cu atenție pentru a fi exacte și clare, astfel încât să nu existe nicio posibilitate de interpretare greșită a informațiilor.
• Concretețe – limbajul trebuie să fie cât mai concret, astfel încât să fie ușor de înțeles și de vizualizat de către cititor sau ascultător.
• Un limbaj specific – acestei trăsături îi este atribuită importanța de a permite specialistului în domeniu să-și exprime ideile într-un mod precis și accesibil.
• Structură clară și logică – informațiile trebuie să fie organizate într-un mod clar și coerent, astfel încât cititorul să poată urmări ușor argumentația și să înțeleagă concluzia.

Exemple de text

Stilul Tehnico-științific (științific) poate fi regăsit în diverse tipuri de texte, cum ar fi:

• Articole științifice și tehnice
  • exemplu: articol științific despre creșterea consumului de zahăr -> Lara-Castor, L., Micha, R., Cudhea, F. et al. Sugar-sweetened beverage intakes among adults between 1990 and 2018 in 185 countries. Nat Commun 14, 5957 (2023). https://doi.org/10.1038/s41467-023-41269-8
• Lucrări de cercetare
  • exemplu: lucrări de cercetare despre schimbările climatice
• Rapoarte și studii
  • exemplu: raportul anual al INSSE (institutul național de statistică)
• Manuale și ghiduri
  • exemplu: manual digital „Comunicare în limba română – clasa I”
• Discursuri și prezentări tehnice
  • exempu: Discurs „Congresul fermierilor, 2021”

Exponenți ai stilului funcțional tehnic în limba română

Exponenții importanți ai stilului funcțional tehnic în limba română includ personalități precum:

• Dimitrie Pompeiu, matematician și fizician, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul analizei matematice și fizicii matematice.
• Traian Lalescu, matematician, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei diferențiale.
• George Emil Palade, biolog, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul biologiei celulare și organelor celulare.
• Henri Coandă, inginer și inventator, cunoscut pentru invenția sa revoluționară în domeniul aerodinamicii, avionul cu reacție.
• Gheorghe Mihoc, lingvist, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul teoriei gramaticii și al istoriei limbii române.

Stilul juridico-administrativ (oficial)

Stilul juridico-administrativ sau oficial este folosit în contexte formale, în care se transmit informații cu caracter oficial sau se desfășoară activități juridice sau administrative.

Acest stil este caracterizat de folosirea unui limbaj formal și precis, cu termeni tehnici și jargon specific domeniului juridic sau administrativ.

Caracteristici

• Utilizarea unui vocabular specific domeniului juridic sau administrativ;
• Folosirea unei sintaxe riguroase și clare;
• Utilizarea unor formule de adresare și de încheiere specifice;
• Menținerea unui ton formal și respectuos în comunicare;
• Precizia și concizia sunt foarte importante în exprimare, deoarece trebuie să se transmită informații clare și complete.

Exemple de texte în stilul juridico-administrativ

• Acte normative (lege, ordonanțe, hotărâri etc.);
• Acte administrative (decizii, dispoziții, adrese etc.);
• Contracte și acorduri oficiale;
• Cereri, plângeri sau alte documente necesare într-un proces juridic.

Exponenți români

Printre exponenții români ai stilului juridico-administrativ se numără:

• Nicolae Titulescu – diplomat, ministru de externe și prim-ministru al României;
• Ionel Brătianu – om politic și prim-ministru al României în perioada interbelică;
• Dimitrie Gusti – sociolog și academician, președinte al Academiei Române în perioada 1938-1940;
• Ion Răducanu – magistrat și profesor universitar în domeniul dreptului procesual civil;
• Ion Conea – om de știință, profesor universitar și rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Stilul jurnalistic (publicistic)

Stilul functional al limbii române jurnalistic, cunoscut și ca stilul publicistic, se referă la modalitatea de exprimare utilizată în mediul mass-media, în special în presa scrisă și online.

Acesta are ca scop principal informarea cititorilor, dar și a influențarea și formarea opiniei publice.

Caracteristici

• Concizie: Jurnaliștii utilizează cuvinte și expresii scurte și la obiect, pentru a transmite informația într-un timp cât mai scurt posibil.
• Accesibilitate: Textele sunt redactate într-un stil ușor de înțeles, pentru a fi accesibile pentru orice cititor, indiferent de nivelul său de educație sau cunoștințe.
• Subiectivitate: Jurnaliștii pot exprima opiniile și punctele de vedere personale, însă acestea trebuie să fie clar separate de informația obiectivă.
• Actualitate: Știrile și articolele jurnalistice trebuie să fie relevante și actuale, pentru a atrage interesul cititorilor.
• Titrare: Titlurile trebuie să fie atrăgătoare și să sintetizeze cât mai bine subiectul abordat în articol.
• Narațiune: Jurnaliștii pot utiliza narațiunea pentru a face subiectul mai accesibil și pentru a capta atenția cititorilor.

Exemple de texte

• Articole de știri: acestea sunt cele mai comune texte din presa jurnalistică și au ca scop informarea cititorilor cu privire la evenimentele importante din lumea politică, economică, culturală, etc.
• Editoriale: acestea sunt opinii sau comentarii scrise de jurnaliști, în care aceștia își exprimă punctul de vedere cu privire la subiectul abordat.
• Reportaje: acestea sunt texte mai lungi, care își propun să prezinte un subiect în profunzime, prin interviuri, observații și analize.
• Interviuri: acestea sunt discuții purtate între un jurnalist și o personalitate publică, în care se abordează subiecte de interes public.

Exponenți români ai stilului jurnalistic

• Petre Țuțea: jurnalist și publicist, cunoscut pentru opiniile sale conservatoare și naționaliste.
• Ion Cristoiu: jurnalist și analist politic, cu o carieră îndelungată în presa românească.
• Mihai Tatulici: jurnalist și prezentator TV, cunoscut pentru interviurile sale incisive și stilul său direct de a aborda subiectele.
• Cristian Tudor Popescu: jurnalist și scriitor, cunoscut pentru analizele sale politice și stilul său foarte elaborat de a scrie.
• Robert Turcescu: jurnalist și prezentator TV, cunoscut pentru acoperirea evenimentelor politice și a subiectelor de interes public.

Stilul epistolar (colocvial/familiar)

Stilul epistolar sau colocvial este folosit in corespondenta personala si se refera la scrisoarea personala.

Acest stil este unul informar si este folosit atunci cand comunicam cu prieteni, familie sau cunoscuti.

Caracteristici ale stilului epistolar (colocvial):

• folosirea limbajului cotidian si al expresiilor familiare
• prezentarea subiectelor in ordinea aleatoare
• abordarea subiectelor personale si intime
• folosirea semnelor de punctuatie pentru a exprima tonul si intonatia vorbirii
• folosirea unei formule de salut si inchidere
• adresarea catre destinatarul scrisorii in mod direct, prin folosirea de pronume de adresare precum „dragul meu”, „scumpa mea”, etc.
• folosirea unui ton informal si prietenesc

Structura unei scrisori personale:

1. Antetul – include adresa celui care trimite scrisoarea, data si adresa celui care primeste scrisoarea
2. Salutul – formula de salut catre destinatar
3. Introducerea – se poate incepe cu o formula de salut sau o intrebare de genul „ce mai faci?”
4. Cuprinsul – prezentarea subiectelor si a ideilor principale
5. Concluzia – incheierea scrisorii, exprimarea sentimentelor sau a gandurilor finale
6. Formula de inchidere – utilizarea formulelor precum „cu drag”, „te imbratisez”, etc.
7. Semnatura – semnarea numelui celui care trimite scrisoarea

Exemple de exponenti ai stilului epistolar (colocvial) in literatura romana:

• Ion Creanga – corespondenta cu Vasile Alecsandri si Titu Maiorescu
• Mihai Eminescu – scrisorile catre Veronica Micle
• George Bacovia – scrisorile catre Alexandru Macedonski
• Tudor Arghezi – scrisorile catre Vasile Voiculescu
• Marin Preda – corespondenta cu familia si prietenii

Concluzie

Stilurile functionale ale limbii române sunt esențiale în comunicare și reflectă nivelul de formalitate sau informalitate al unui mesaj.

Indiferent de contextul în care sunt utilizate, fiecare stil este caracterizat de un vocabular specific, de o sintaxă diferită și de un nivel diferit de formalitate.

Înțelegerea și utilizarea corectă a fiecărui stil poate îmbunătăți comunicarea și poate transmite mesajul într-un mod precis și eficient.